Coaliția renunță la reglementarea conținutului fals: un pas înapoi sau o decizie strategică?
Într-o mișcare care ridică numeroase semne de întrebare, coaliția de guvernare a abandonat proiectul de ordonanță de urgență ce ar fi oferit ANCOM puteri sporite pentru a elimina conținutul fals și manipulator de pe internet. Această decizie vine în contextul în care, conform unui raport TikTok, peste 27.000 de conturi false au fost implicate în campania electorală a partidului AUR și a candidatului Călin Georgescu. Fenomenul ridică probleme serioase privind integritatea proceselor democratice și protecția utilizatorilor online.
Un proiect ambițios, dar controversat
Proiectul de ordonanță urmărea să combată răspândirea conținutului fals, ilegal sau manipulator, având ca scop principal protejarea utilizatorilor de interferențe externe în alegeri. ANCOM, alături de alte instituții relevante, ar fi avut autoritatea de a solicita furnizorilor de internet blocarea accesului la pagini care promovează astfel de conținut. În caz de refuz, ANCOM ar fi putut ordona blocarea completă a domeniilor respective.
Lista instituțiilor implicate în acest proiect includea Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul Național al Audiovizualului, Serviciul Român de Informații și alte entități cheie. Totuși, lipsa unui consens între PNL și PSD a dus la abandonarea proiectului, invocându-se dificultăți în reglementarea metodelor de finanțare și promovare electorală.
Libertatea de exprimare versus combaterea manipulării
Unul dintre principalele argumente împotriva proiectului a fost riscul de a limita libertatea de exprimare. Reprezentanții PNL au subliniat că legislația trebuie „șlefuită” pentru a elimina orice suspiciune de cenzură. În prezent, ANCOM poate interveni doar în cazuri care amenință securitatea națională, iar colaborarea cu platformele online, precum TikTok, se bazează pe acorduri voluntare, nu pe obligații legale.
Deși TikTok a demonstrat o capacitate rapidă de reacție, eliminând conținut problematic în doar câteva minute, lipsa unei legislații clare lasă un vid în reglementarea fenomenului de dezinformare. Această situație ridică întrebări despre capacitatea autorităților de a proteja spațiul public digital de influențe nocive.
Implicațiile deciziei și viitorul reglementării
Renunțarea la acest proiect de lege evidențiază dificultățile politice și juridice în abordarea unei probleme complexe. Într-un peisaj digital tot mai polarizat, unde conturile false și dezinformarea pot influența alegerile și opinia publică, lipsa unei reglementări eficiente poate avea consecințe grave. Totuși, rămâne de văzut dacă coaliția va reuși să găsească o formulă legislativă care să echilibreze nevoia de combatere a manipulării cu respectarea libertății de exprimare.
Un precedent periculos?
Decizia de a abandona acest proiect ridică întrebări despre angajamentul autorităților față de protejarea proceselor democratice. Într-o eră în care dezinformarea devine o armă strategică, lipsa unor măsuri clare și eficiente poate încuraja perpetuarea unor practici nocive. Rămâne de văzut dacă această decizie va fi revizuită sau dacă va marca un precedent periculos pentru viitorul reglementării internetului în România.
