Analiză critică: Cine controlează miliardele României?
Într-un context în care România așteaptă cu sufletul la gură aprobarea celei de-a treia cereri de plată din cadrul PNRR, valoarea acesteia ridicându-se la aproape 3 miliarde de euro, se ridică întrebări serioase cu privire la persoanele care se află în spatele evaluării acestei cereri. Cine sunt acești oameni și ce calificări au pentru a decide soarta unei sume atât de importante pentru țara noastră?
Funcționarii europeni cu rădăcini românești
Surprinzător sau nu, cei care se ocupă de evaluarea cererii României sunt doi funcționari români care lucrează pentru Comisia Europeană. Aceștia au ajuns în aceste poziții în împrejurări care par să aibă legătură cu fostul ministru USR-ist Cristian Ghinea. În acest context, se ridică întrebări cu privire la obiectivitatea și imparțialitatea evaluării, având în vedere că Ghinea a exprimat în mod public dorința ca partidele aflate la guvernare să eșueze în implementarea PNRR, programul de finanțare esențial pentru România în acest moment.
Un funcționar cu experiență în publicitate și politică
Primul dintre cei doi funcționari este Liana Goran, fosta șefă de cabinet a lui Cristian Ghinea. Goran a lucrat în domeniul publicității înainte de a se alătura administrației publice, iar experiența sa în evaluarea proiectelor de țară este practic inexistentă. În plus, Goran nu se sfiește să-și exprime afilierea politică, publicând imagini cu sigla USR pe contul său de Facebook. Aceste aspecte ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea sa de a evalua în mod obiectiv și imparțial cererea de plată a României.
Un funcționar „fantomă”
Al doilea funcționar este Valentin Ariton, un birocrat care a lucrat în diverse funcții de mică anvergură în cadrul Comisiei Europene. Înainte de a se alătura Comisiei, Ariton a lucrat în consultanță, gestionând proiecte cu bugete de câteva sute de mii de euro. Comparativ cu cererea de plată a României, care se ridică la aproape 3 miliarde de euro, experiența sa pare insuficientă pentru a face o evaluare corectă și riguroasă.
Implicații și consecințe
În acest context, se ridică întrebări serioase cu privire la integritatea și transparența procesului de evaluare a cererii de plată a României. Dacă României i se refuză următoarea tranșă de bani, acest lucru ar putea fi interpretat ca o dovadă a faptului că interesele politice de partid sunt puse mai presus de interesele naționale ale țării noastre. Aceasta ar reprezenta o gravă atingere la imaginea integrității deciziilor luate de Comisia Europeană și a principiilor europene de transparență.
Sursa: Antena 3
