Declarații controversate în Parlament: Joaca fetițelor cu păpuși, asociată cu hipersexualizarea precoce
Deputatul AUR Ilie-Alin Coleșa a stârnit reacții aprinse în urma unor afirmații făcute în timpul unei dezbateri parlamentare. Acesta a susținut că joaca fetițelor cu anumite tipuri de păpuși contribuie la hipersexualizarea lor precoce, în loc să le încurajeze să experimenteze roluri tradiționale, precum cel de mamă. Mai mult, Coleșa a afirmat că băieții, prin influența acestor jucării, ajung să perceapă femeile ca obiecte de satisfacere a dorințelor, în detrimentul formării unor relații bazate pe întemeierea unei familii.
Declarațiile au fost făcute în contextul unei dezbateri privind modificările legislative pentru elaborarea registrului agresorilor sexuali. Deputatul a criticat inițiativa, susținând că aceasta abordează doar efectele agresiunilor sexuale, fără a analiza cauzele profunde ale acestora. În opinia sa, politicile publice, educaționale și sociale contribuie la o expunere sistematică a copiilor la hipersexualizare și pornografie, ceea ce ar genera un mediu propice pentru astfel de infracțiuni.
Critici asupra politicilor publice și educaționale
Ilie-Alin Coleșa a subliniat că politicile actuale nu reușesc să combată cauzele fundamentale ale infracțiunilor sexuale. În discursul său, acesta a evidențiat că fetițele preșcolare sunt expuse unor jucării care, în loc să le încurajeze să își asume roluri familiale, le induc comportamente pe care deputatul le-a asociat cu prostituția. În același timp, băieții ar fi influențați să vadă femeile într-o manieră obiectificatoare, ceea ce ar submina valorile familiale tradiționale.
Aceste afirmații au generat controverse, fiind percepute de unii ca o încercare de a transfera responsabilitatea problemelor sociale asupra unor factori precum jucăriile pentru copii. Criticii au subliniat lipsa de dovezi concrete care să susțină legătura dintre tipul de jucării și comportamentele ulterioare ale copiilor.
Un discurs polarizant într-un context sensibil
Intervenția deputatului AUR a fost marcată de o retorică puternică, dar și de o abordare controversată a subiectului. În timp ce Coleșa a încercat să atragă atenția asupra unor probleme sociale și educaționale, declarațiile sale au fost criticate pentru tonul generalizator și pentru lipsa unei analize bazate pe date empirice. Înființarea registrului agresorilor sexuali, deși un pas important în combaterea infracțiunilor, a fost pusă sub semnul întrebării de către deputat, care a considerat că măsura nu abordează rădăcinile problemei.
Acest tip de discurs ridică întrebări cu privire la modul în care sunt formulate politicile publice și la necesitatea unei abordări mai riguroase și bazate pe dovezi în tratarea problemelor sociale complexe. În lipsa unor studii clare care să susțină afirmațiile făcute, rămâne de văzut dacă astfel de poziții vor contribui la o dezbatere constructivă sau vor amplifica polarizarea în societate.
