Privind evoluția pieței financiare și a relațiilor dintre bănci și consumatori încă din anii premergători crizei financiare din 2008, devine evident că dialogul și transparența au evoluat semnificativ. Educația financiară și conștientizarea, deși au fost și sunt esențiale, nu și-au atins deplin potențialul în absența unor practici bancare echitabile și deschise la dialog.
Înainte de criză, entuziasmul consumatorilor de a accede la noua piață de creditare era alimentat de dorința de a diminua decalajele economice și de a-și îmbunătăți standardul de viață, o manifestare firească a pătrunderii în capitalism după decenii de restricții. În aceeași perioadă, băncile, animate de propria căutare a creșterii cotei de piață, au mizat pe credite adesea insuficient explicate și adaptate nevoilor reale ale consumatorilor, precum cele în franci elvețieni, care ulterior au generat tensiuni și litigii întrucât politica monetară a schimbat cursul valutar, afectând capacitatea de rambursare a debitorilor.
Existența, și mai ales proliferarea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), constituie un marcator al progresului în cultura de negociere și mediere financiar-bancară. După cum relevă experiența, atât consumatorii, cât și băncile înțeleg tot mai mult necesitatea reechilibrării contractuale în situații de imprevizibilitate economică sau financiară personală, reflectând o abordare mai pragmatică și echitabilă.
Este, deci, cât se poate de clar că în mod tradițional, instanțele de judecată au fost percepute drept ultima redută în soluționarea litigiilor financiar-bancare. Cu toate acestea, emergența și consolidarea CSALB sugerează un nou paradigma, unde dialogul și concilierea preiau rolul principal în rezoluția divergențelor, deschizând o nouă eră în relația dintre bănci și consumatori – una bazată pe înțelegere mutuală și ajustare la contextele fluctuante, economice și personale.
Această transformare nu numai că degrevează instanțele de un volum semnificativ de cazuri, dar și conferă un nou nivel de agilitate și flexibilitate sistemului financiar în ansamblu. Reușita acestei noi abordări se sprijină pe câteva piloni de bază: educația financiară continuă a consumatorilor, transparentizarea și diligența informațională din partea instituțiilor financiare și, în mod esențial, deschiderea către soluții negociate și compromise care țin seama de interesele și nevoile ambelor părți implicate.
Astfel, exemplul CSALB subliniază nu doar importanța, ci și eficacitatea unui sistem de justiție financiară bazat pe principiile etice ale dialogului, respectului reciproc și echității. Aceasta constituie un model spre care sistemele juridice din diverse domenii, nu doar cel financiar, ar putea și ar trebui să aspire, promovând o viziune echilibrată și adaptabilă a Justiției în secolul XXI.
