Legea creditării: O analiză critică a protecției consumatorilor
Într-o lume în care instituțiile financiare nebancare și entitățile de recuperare a creanțelor domină piața, protecția consumatorilor a devenit o problemă de interes major. În acest context, o lege recent adoptată de Camera Deputaților pe 26 martie a stârnit controverse și a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR) de către deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați. Cu toate acestea, pe 11 iulie, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate, declarând că dispozițiile legii sunt constituționale. Dar ce înseamnă aceasta pentru consumatori?
Protecția consumatorilor sau limitarea libertății pieței?
Legea în cauză vizează protecția consumatorilor în raporturile lor cu instituțiile financiare nebancare și entitățile de recuperare a creanțelor, stabilind reguli împotriva dobânzilor excesive. În teorie, acest lucru pare a fi în favoarea consumatorilor, dar o analiză mai aprofundată ridică unele semne de întrebare. De exemplu, legea prevede că dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiții imobiliare nu poate depăși cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă. În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăși cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR. Aceste prevederi par a fi în favoarea consumatorilor, dar ele pot avea și un impact asupra libertății pieței și a competiției.
Excepții care pot genera confuzie
Legea include și o serie de excepții care pot genera confuzie. De exemplu, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului. Aceste prevederi se modifică în funcție de valoarea creditului, ceea ce poate crea confuzie și poate complica procesul de înțelegere a costurilor creditării pentru consumatori.
Posibilitatea de revizuire a contractului
Un alt aspect interesant al legii este posibilitatea consumatorului de a solicita revizuirea contractului în cazul în care nivelul DAE sau al costului total al creditării pe zi și/sau al valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele stabilite. În acest caz, creditorul financiar este obligat să transmită în scris, în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului. În caz de refuz explicit al cererii de revizuire amiabilă a contractului sau în caz de întârziere cu mai mult de 45 de zile a răspunsului la o astfel de cerere, consumatorul poate solicita instanței competente adaptarea judiciară a contractului.
Implicații pentru consumatori și instituțiile financiare
În concluzie, această lege are potențialul de a proteja consumatorii de dobânzile excesive, dar poate avea și un impact asupra libertății pieței și a competiției. De asemenea, prevederile sale pot genera confuzie și pot complica procesul de înțelegere a costurilor creditării pentru consumatori. În plus, posibilitatea de revizuire a contractului poate crea un nou nivel de complexitate în relațiile dintre consumatori și instituțiile financiare. Prin urmare, este esențial ca toate părțile implicate să înțeleagă pe deplin implicațiile acestei legi și să acționeze în conformitate cu prevederile sale.
Sursa: Top Secret Craiova