Eduard Hellvig și provocările limbajului serviciilor de informații
Eduard Hellvig, fost director al Serviciului Român de Informații (SRI), a adus în discuție o problemă fundamentală legată de modul în care sunt redactate documentele serviciilor de informații. Într-o postare recentă, acesta a subliniat dificultatea de a interpreta limbajul tehnic și criptic utilizat în astfel de documente, descriindu-l ca fiind o barieră între profesioniștii din domeniu și politicienii civili care ajung să conducă instituția.
Hellvig a explicat că, la începutul mandatului său, a fost surprins de stilul auster și rigid al rapoartelor, care părea să evite claritatea și să creeze o distanță între informație și interpretare. Această abordare, deși aparent intenționată, ridică întrebări serioase despre transparența și eficiența comunicării interne în cadrul serviciilor de informații.
Precauția, cheia interpretării informațiilor secrete
Un aspect esențial subliniat de Hellvig este necesitatea de a aborda informațiile din documentele serviciilor cu rezerve și scepticism. El a evidențiat că, în spatele formulărilor rigide și cazone, se află adesea incertitudini și interpretări care nu pot fi susținute cu un grad rezonabil de certitudine. Această realitate complică procesul decizional și ridică întrebări despre validitatea informațiilor utilizate pentru a fundamenta politici și acțiuni strategice.
Hellvig a remarcat că, spre deosebire de jurnaliști, care se bazează pe cel puțin trei surse independente, serviciile de informații operează adesea în condiții de ambiguitate, încercând să anticipeze evenimente și să cartografieze situații complexe în lipsa unor date clare. Această metodologie, deși necesară în anumite contexte, poate genera erori și interpretări greșite.
O cultură a ambiguității și impactul asupra deciziilor politice
Fostul director al SRI a descris o cultură organizațională în care precizia absolută este rareori posibilă, iar incertitudinea devine o constantă. Acest lucru, potrivit lui Hellvig, poate duce la o „molipsire” de paralimbaj, chiar și în cazul celor care vin din afara sistemului, cum ar fi politicienii liberali. El a subliniat că această cultură a ambiguității poate influența negativ capacitatea liderilor de a lua decizii informate și de a comunica eficient cu publicul.
De asemenea, Hellvig a atras atenția asupra riscurilor asociate cu interpretarea greșită a informațiilor și asupra necesității de a menține un echilibru între rigoare și flexibilitate. În opinia sa, serviciile de informații trebuie să își regăsească suflul și să își adapteze practicile pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale.
O aniversare sub semnul reflecției
În contextul aniversării a 35 de ani de la înființarea SRI, Hellvig a transmis un mesaj de încurajare, recunoscând dificultățile întâmpinate de instituție în ultimul an. El a subliniat importanța adaptării și a învățării din greșeli, exprimându-și încrederea că SRI va continua să joace un rol esențial în asigurarea securității naționale.
Reflecțiile lui Eduard Hellvig oferă o perspectivă valoroasă asupra complexităților și provocărilor cu care se confruntă serviciile de informații. Ele ridică, totodată, întrebări fundamentale despre modul în care aceste instituții pot deveni mai transparente, mai eficiente și mai conectate la nevoile societății pe care o servesc.
