Ordonanța „trenuleț” – O lovitură fiscală fără precedent
Ministerul Finanțelor a publicat forma finală a controversatei Ordonanțe „trenuleț”, care aduce schimbări fiscale și economice majore pentru anul 2025. Documentul, agreat de coaliția PSD-PNL-UDMR, prevede măsuri de austeritate severe, menite să limiteze creșterea cheltuielilor publice. Însă, aceste măsuri ridică întrebări serioase cu privire la impactul lor asupra economiei și societății.
Creșterea impozitelor și eliminarea facilităților fiscale
Una dintre cele mai criticate prevederi este creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, o măsură care va afecta direct investitorii și companiile. În plus, pragul pentru microîntreprinderi va scădea drastic, de la 500.000 de euro în prezent, la 250.000 de euro în 2025 și la doar 100.000 de euro în 2026. Aceste modificări vor pune presiune suplimentară pe întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a economiei românești.
De asemenea, toate facilitățile fiscale acordate angajaților și companiilor din IT, Agricultură și Construcții vor fi eliminate. Această decizie ridică semne de întrebare cu privire la viitorul acestor sectoare strategice, care au fost până acum motoare de creștere economică.
Înghețarea veniturilor și restricții pentru bugetari
Ordonanța prevede înghețarea pensiilor, salariilor bugetarilor, alocațiilor și ajutoarelor sociale. Mai mult, bugetarii nu vor mai primi bonusuri, prime sau compensații pentru orele suplimentare. Concediul neefectuat nu va mai fi compensat în bani, iar voucherele de vacanță vor fi acordate doar în condiții restrictive, ceea ce va limita considerabil beneficiile pentru angajații din sectorul public.
În plus, angajările la stat vor fi suspendate, cu excepția unor cazuri speciale. Aceste măsuri sunt prezentate ca fiind necesare pentru reducerea cheltuielilor publice, dar ele riscă să genereze nemulțumiri sociale și să afecteze calitatea serviciilor publice.
Impozite suplimentare și noi reglementări
Un alt punct controversat este introducerea unui impozit suplimentar de 1,5% pentru construcțiile speciale, cum ar fi sondele de țiței, platformele sau centralele electrice. Această măsură va avea un impact semnificativ asupra companiilor din domeniul energetic, un sector deja afectat de instabilitatea economică globală.
În același timp, subvențiile pentru partide politice vor fi reduse cu 25% față de 2024, iar companiile de stat vor majora tarifele în funcție de rata inflației. Aceste decizii reflectă o încercare de a controla cheltuielile publice, dar ele ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a acestor politici.
Impactul social și economic al măsurilor de austeritate
Criticii susțin că măsurile incluse în Ordonanța „trenuleț” vor avea consecințe grave asupra economiei și societății. Înghețarea pensiilor și salariilor, combinată cu eliminarea facilităților fiscale, riscă să reducă puterea de cumpărare a populației și să accentueze inegalitățile sociale. În plus, restricțiile impuse bugetarilor și companiilor ar putea duce la o scădere a productivității și la o creștere a nemulțumirilor sociale.
Deși guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a stabiliza finanțele publice, ele par să fie mai degrabă o soluție pe termen scurt, care nu abordează problemele structurale ale economiei românești. Rămâne de văzut cum vor reacționa cetățenii și mediul de afaceri la aceste schimbări și dacă guvernul va reuși să gestioneze consecințele sociale și economice ale acestor politici.
