Preferințele patronilor pentru muncitorii din țările non-UE
Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a expus recent motivele pentru care anumite companii din România preferă să angajeze muncitori din afara Uniunii Europene. Acesta a subliniat că, deși a susținut reducerea cotelor de lucrători non-UE, unele firme continuă să caute forță de muncă din aceste țări, considerând-o „vulnerabilă și ușor dispensabilă”.
Punctul de vedere al ministrului
Într-o conferință de presă susținută la Arad, Manole a adus în discuție cererea patronatelor de a crește cota de muncitori non-UE de la 100.000, cât a fost în 2025, la 150.000 în anul curent. Ministrul a explicat că, în contextul unui șomaj în creștere, a decis să reducă această cotă la 75.000, pentru a oferi prioritate angajării forței de muncă locale, subliniind că „150.000 de oameni care ar fi venit să lucreze în România” ar fi ocupat locuri de muncă care ar fi putut fi deschise pentru români.
Deciziile luate în privința cotelor de muncă
În cele din urmă, prin consens, s-a aprobat o cotă de 90.000 de lucrători din țări non-UE. Manole a observat că numărul crescut solicitat de angajatori ilustrează o preferință periculoasă pentru mână de lucru ieftină, care nu beneficiază de aceleași drepturi ca muncitorii locali. „Eu nu cred că acesta trebuie să fie dezideratul unei țări în legătură cu propriile sale piață a forței de muncă”, a declarat el, accentuând importanța protejării drepturilor tuturor muncitorilor.
Equilibrul pe piața muncii
Ministrul Manole este conștient de obligațiile pe care le are față de străinii care vin să lucreze în România, dar insistă că trebuie să existe un echilibru: „Preferez să las cât mai mult spațiu pentru cetățeanul român care îmi plătește salariul și mă votează, inclusiv din acest punct de vedere”. Această afirmație reflectă o viziune naționalistă asupra angajărilor din România, subliniind nevoia de a prioritiza forța de muncă locală.
