Zamfir vrea să înceapă exploatarea grafitului de la Baia de Fier în 2027

Daniel Zamfir anunță că vrea să înceapă exploatarea grafitului de la Baia de Fier din 2027

Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a declarat miercuri că își propune ca, începând de anul viitor, să fie exploatat grafitul de la Baia de Fier, iar materia primă să fie transformată în grafen în România, nu exportată în formă brută. Potrivit Ministerului Economiei, zăcământul de la Baia de Fier este cel mai mare din Europa.

Social-democratul a subliniat că își dorește ca grafitul să fie prelucrat în țară, nu doar extras și livrat ca materie primă peste graniță. El a afirmat că România are acum la dispoziție tehnologie avansată care permite extragerea eficientă a grafenului, cu respectarea normelor de mediu.

„În primul rând, eu vreau la anul să începem să exploatăm grafitul de la Baia de Fier și să îl transformăm în grafen. Nu mai vreau doar să extragem materie primă și să o exportăm. Grafitul este mai valoros ca aurul pentru industria de apărare. Deci este un material critic, extrem de important și vreau să îl scoatem. Și nu să exportăm grafitul, ci să îl transformăm în grafen, că avem posibilitatea asta să o facem din industria extractivă. Vreau să trecem și la partea de prelucrare, nu numai să exportăm materie primă”, a spus Daniel Zamfir.

Pe vremuri, din cele două cariere de la Baia de Fier erau extrase anual 40.000 de tone de minereu. Un fost ministru al Economiei susținea că România ar putea deveni al doilea producător de grafit din Europa, după Norvegia. În august 2026, Guvernul a decis reluarea exploatării de grafit în două perimetre miniere din județul Gorj.

Ministrul Economiei promite accent pe valorificarea resurselor naturale

Daniel Zamfir a declarat că în timpul mandatului său va pune un accent deosebit pe exploatarea resurselor naturale ale României. El a menționat că în iazurile de decantare folosite de companiile din industria cuprului există cantități importante de aur și metale rare care zac neexploatate de ani de zile.

„Eu o să pun un accent deosebit pe ce înseamnă resursa pe care o are această țară. Noi stăm pe niște bogății incredibile. Tot ceea ce înseamnă materii prime suntem departe de a folosi ceea ce putem să folosim. Avem iazuri de decantare pe care le folosesc cei de la CupruMin și Remink, unde extrag cupru și alte neferoase, în care există importante cantități de aur și de metale rare, care în momentul ăsta zac de ani de zile acolo și nu le exploatăm”, a afirmat ministrul.

El a apreciat că „bătălia pe planetă este pe resursa critică” și că România poate avea acces la tehnologie modernă pentru a deveni un jucător pe această piață. Potrivit ministrului, exploatările anterioare din România s-au făcut cu tehnologie învechită, iar echipamentele actuale permit atât respectarea condițiilor de mediu, cât și o eficiență mult mai mare.

Strategia națională pentru resurse minerale vizează valorificarea superioară până în 2035

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.464/2024, prevede că până în 2035 România trebuie să își valorifice superior resursele minerale și să devină un pol de dezvoltare durabilă în economia europeană.

Documentul enumeră șapte zone în care sunt indicate ocurențe de pământuri rare: Glogova, Clejnești, Ohaba, Chituc, Poienari-Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte. În tabelul intitulat „Descriere generală resurse potențiale M.P.C. din România”, strategia menționează, în cazul pământurilor rare, „zăcăminte care conțin monazit, bastnasit, allanit și altele”, precum și „nisipurile aluvionare care conțin minerale titano-zirconifere”.