Ședința CSAT convocată de Nicușor Dan
Președintele României, Nicușor Dan, a convocat miercuri, 11 martie 2026, începând cu ora 09:30, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la Palatul Cotroceni. Această întâlnire interinstituțională are loc în contextul unei solicitări oficiale din partea Departamentului de Război al SUA, care a cerut Ministerului Apărării Naționale din România permisiunea de a utiliza anumite baze aeriene românești pentru operațiunile din Orientul Mijlociu.
Conținutul ședinței CSAT
Ordinea de zi a ședinței CSAT va cuprinde o serie de subiecte importante, inclusiv evaluarea situației din Orientul Mijlociu și implicațiile acesteia pentru România. De asemenea, se va analiza impactul evenimentelor recente din regiune asupra pieței petroliere din România, precum și dislocarea temporară de capabilități militare pe teritoriul național.
Printre subiectele discutate se află și actualizarea situației din Ucraina, având în vedere vizita președintelui Volodimir Zelenski la București, programată pentru joi.
Solicitarea americanilor
Surse oficiale au declarat pentru Antena 3 CNN că Pentagonul a solicitat în scris acces la Baza Mihail Kogălniceanu pentru alimentarea avioanelor care desfășoară misiuni în zonă. Aceasta nu este prima dată când se face o solicitare similară, ultima având loc anul trecut, când americanii intenționau să folosească această bază pentru realimentarea aeronavelor lor.
Contextul juridic
Există un cadru legal stabilit între România și SUA, ratificat prin Legea 268 din 2006, care permite staționarea și rotația forțelor americane pe teritoriul românesc, precum și utilizarea bazelor militare locale pentru operațiuni. Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, a subliniat că acest acord acoperă amplasarea echipamentelor militare necesare pentru susținerea activităților forțelor americane în diverse misiuni internaționale.
Implicări potențiale
Se discută despre faptul că demersurile SUA pentru acces la baza Kogălniceanu ar putea influența nu doar strategia militară regională, dar și relațiile economice și politice dintre România și puterile externe. În acest context, postura României va fi crucială, având în vedere tensiunile existente în Orientul Mijlociu și impactul lor global.
