România, între Alaska și Ialta: O alegere imposibilă pentru București
Într-o lume în care geopolitica se transformă rapid, Mihai Fifor, liderul PSD, atrage atenția asupra summitului crucial care va avea loc pe 15 august 2025, la Anchorage, Alaska. Această întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin nu este doar un alt eveniment diplomatic; este un moment care ar putea redefini ordinea mondială și, implicit, soarta României.
Alaska: Un nou punct de cotitură?
Fifor subliniază că alegerea locației nu este întâmplătoare. Alaska, fiind cel mai apropiat teritoriu american de Rusia, devine un simbol al tensiunilor geopolitice actuale. Această întâlnire evocă amintiri ale conferinței de la Ialta din 1945, unde marile puteri au decis viitorul Europei fără a consulta statele estice, lăsându-le la mila soartei. Astăzi, spectrul unui nou „aranjament între puteri” amenință să repete aceleași greșeli, cu riscul ca România și vecinii săi să devină simpli spectatori în propriul destin.
Implicarea României în discuțiile internaționale
În opinia lui Mihai Fifor, summitul din Alaska este o chestiune de securitate națională pentru România. Integritatea teritorială a Ucrainei este direct legată de siguranța frontierelor românești. Orice cedare de teritoriu către Rusia ar putea aduce amenințări mai aproape de Dunăre și ar putea alimenta ambițiile revizioniste ale Moscovei în Republica Moldova.
Uniunea Europeană: Prezentă în principii, dar absentă în practică
Fifor critică poziția Uniunii Europene, care, deși se declară fermă în privința negocierilor, se află într-o situație de marginalizare. Bruxelles-ul observă un joc stabilit între Washington și Moscova, fără a avea un rol activ la masa discuțiilor. Această absență este cu atât mai periculoasă cu cât există fisuri evidente în interiorul Uniunii, între est și vest, în ceea ce privește abordarea față de Rusia.
Scenarii posibile și riscurile asociate
Fifor conturează mai multe scenarii posibile care ar putea rezulta din summit: de la un armistițiu cu concesii teritoriale, la o simplă demonstrație de imagine. Fiecare parte are propriile obiective strategice, iar România trebuie să fie pregătită să facă față oricărei situații. Dacă Trump și Putin ajung la un acord fără consultarea aliaților estici, Bucureștiul se va confrunta cu o alegere imposibilă: să sprijine SUA, riscând să-și piardă credibilitatea regională, sau să se alinieze cu linia dură a UE, deteriorând relațiile cu Washingtonul.
Consecințele istorice ale negocierilor internaționale
Fifor subliniază că atunci când marile puteri negociază soarta Europei, țările din prima linie plătesc cel mai scump preț. Ialta a însemnat pentru România pierderea suveranității și patru decenii de dictatură comunistă. Alaska nu trebuie să devină un nou punct de cotitură în care destinele statelor de pe flancul estic sunt decise fără ele. România trebuie să acționeze concertat cu Polonia și statele baltice pentru a-și asigura vocea în aceste discuții cruciale.
În concluzie, Mihai Fifor avertizează că lecția istoriei riscă să revină nu ca un simplu avertisment, ci ca o realitate dureroasă. România trebuie să își folosească toate canalele diplomatice pentru a evita un nou capitol tragic în istoria sa.
