O critică acidă la adresa Ministerului Afacerilor Externe
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a lansat o serie de observații dure cu privire la starea actuală a Ministerului Afacerilor Externe (MAE), descriindu-l drept „cea mai învechită, prăfuită și închisă instituție”. Aceste remarci vin într-un context în care schimbarea ministrului Emil Hurezeanu nu este considerată o soluție viabilă. Potrivit lui Hunor, problema nu rezidă în persoana ministrului, ci în structura și mentalitatea instituției, care refuză să accepte schimbările globale și să se adapteze nevoilor actuale ale diplomației.
Declarațiile liderului UDMR scot în evidență o problemă sistemică: lipsa de transparență și comunicare a MAE. Hunor subliniază că, de-a lungul ultimului deceniu, niciun ministru, diplomat sau chiar președinte nu a oferit publicului explicații clare despre evenimentele internaționale. Această opacitate a determinat cetățenii să caute informații din surse alternative, deseori nesigure, ceea ce a contribuit la proliferarea teoriilor conspiraționiste și a dezinformării.
Întârzieri și nemulțumiri în implementarea PNRR
În cadrul aceleiași intervenții, Kelemen Hunor a abordat și subiectul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evidențiind întârzierile semnificative în implementarea reformelor promise. Acesta a criticat lipsa de acțiune din ultimul an și jumătate, perioadă în care, în opinia sa, nu s-au făcut progrese notabile. Hunor a sugerat că această stagnare ar putea fi rezultatul unei concentrări excesive pe alegeri, în detrimentul priorităților reale ale țării.
De asemenea, liderul UDMR a evidențiat eforturile premierului Marcel Ciolacu, care, în ciuda contextului dificil, încearcă să analizeze și să corecteze întârzierile din PNRR. Totuși, Hunor a avertizat că nu toate întârzierile pot fi recuperate, ceea ce ar putea avea consecințe financiare grave pentru România, inclusiv pierderi de sute de milioane de euro din cauza problemelor nerezolvate legate de pensiile speciale.
Un sistem diplomatic blocat în trecut
Criticile lui Kelemen Hunor la adresa MAE nu se limitează doar la lipsa de transparență. Acesta a evidențiat și o rezistență internă la schimbare, cu referire la funcționarii care refuză să accepte că lumea s-a schimbat. Într-o eră a globalizării, diplomația ar trebui să fie mai deschisă și mai accesibilă publicului, însă MAE pare să rămână ancorat într-un model depășit, în care doar un cerc restrâns de persoane are acces la politica externă.
Hunor a subliniat că, deși există oameni excepționali în cadrul MAE, instituția în ansamblu nu reușește să își îndeplinească rolul de a informa și educa publicul cu privire la relațiile internaționale. Această situație nu doar că afectează percepția publică asupra diplomației românești, dar contribuie și la izolarea țării pe scena internațională.
Consecințele unei administrații ineficiente
Declarațiile lui Kelemen Hunor ridică întrebări serioase despre capacitatea României de a-și gestiona eficient politica externă și de a implementa reformele necesare pentru a accesa fondurile europene. Într-un context global marcat de incertitudini și provocări, o administrație ineficientă și lipsită de transparență nu face decât să amplifice vulnerabilitățile țării.
Deși liderul UDMR a evitat să sugereze soluții concrete, criticile sale evidențiază necesitatea unei reforme profunde în cadrul MAE și a unei abordări mai proactive în implementarea PNRR. Rămâne de văzut dacă aceste probleme vor fi abordate în mod serios de actuala coaliție de guvernare sau dacă vor continua să fie ignorate, în detrimentul intereselor naționale.
