Rezoluția care este discutată, astăzi, de Parlamentul European la Strasbourg se numește „Returnarea tezaurului național al României, însușit în mod ilegal de Rusia”
S-ar putea spune că un subiect care până acum i-a preocupat doar pe români se internaționalizează.
Despre ce vorbim atunci când ne referim la „Tezaurul României de la Moscova”
Când vine vorba de „Tezaurul României de la Moscova”, oamenii se gândesc în primul rând la cele 94 tone de aur care au fost trimise în Rusia, cu două trenuri, primul în 1916 și al doilea în 1917. Totuși, aurul Băncii Naționale reprezintă mai puțin de 10% din valoarea financiară a celor două transporturi. Cea mai mare parte a valorilor a fost trimisă de Casa de Depuneri și Consemnațiuni, care a strâns toată masa monetară de la toate băncile din acel moment și a trimis-o la Moscova.
De ce a ales România să-și trimită Tezaurul în Rusia și nu în alte țări aliate, de exemplu Franța sau Marea Britanie?
Mai ales că al doilea transport, cel din 1917, a plecat când în Rusia era deja revoluția bolșevică.
Cine mai ține evidența valorilor care au plecat în Rusia în 1916 și 1917
Din păcate, nu a ținut nimeni aceste evidențe, chiar dacă au existat momente în istorie când guvernanții au cerut inventare complete cu obiectele care au ajuns în Rusia.
Ce se cunoaște despre prima restituire din Tezaur, cea din 1935
În 1935, România a primit înapoi o parte din Tezaur ca urmare a diligențelor lui Titulescu care era preocupat de faptul că Uniunea Sovietică nu recunoscuse unirea României cu Basarabia și căuta prin mijloace diplomatice să consfințească acest lucru.
De ce România nu a obținut restituirea integrală a Tezaurului după 1945, după ce a devenit comunistă, iar cele două țări au fost „tovarășe”
După cel de-al Doilea Război Mondial România a fost o țară ocupată și tratată ca atare.
Ce părți din Tezaur au dat înapoi rușii în 1956
O mare parte din ceea ce înseamnă patrimoniul identitar al României.
Ce s-a întâmplat cu aurul românesc
Există foarte multe informații documentate, care au apărut prin presă de-a lungul vremii, că rușii au cheltuit aurul României.
Ce oportunități a ratat România pentru a-și recupera Tezaurul
Una dintre oportunități a fost atunci când Rusia a solicitat să intre în FMI și în Consiliul Europei și trebuia să stingă toate diferendele pe care le avea cu alți membri.
Ce demnitar rus a spus: „Dar ce v-a venit, domnule, să ne dați Tezaurul tocmai nouă”
După 1991, problema Tezaurului a fost repusă pe tapet, împreună cu cea a Basarabiei, în contextul în care cele două state voiau să semneze un tratat de colaborare.
Cum văd rușii problema Tezaurului României
Intervievați în cartea „Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”, mai mulți experți și cercetători ruși spun că aceasta este o problemă mai degrabă politică.
