Diana Șoșoacă și scrisoarea către Vladimir Putin: între controversă și acuzații
Într-un gest care a stârnit reacții intense pe scena politică românească, Diana Șoșoacă, liderul Partidului SOS România, a transmis o scrisoare președintelui rus Vladimir Putin. Motivul? Respingerea candidaturii sale la alegerile prezidențiale de către Biroul Electoral Central (BEC). Șoșoacă susține că decizia este rezultatul unei conspirații orchestrate de „sistemul globalist” care ar încerca să o elimine din cursa electorală din cauza pozițiilor sale pro-Rusia și critice la adresa NATO și UE.
„Neutralitatea României” și acuzațiile la adresa clasei politice
În scrisoarea adresată lui Putin, Diana Șoșoacă își exprimă dorința de a promova pacea și neutralitatea României, acuzând Uniunea Europeană și NATO de politici agresive care ar împinge țara spre un conflict global. Ea afirmă că vizitele sale la Ambasada Rusiei din București și mesajele de pace transmise au fost interpretate greșit, fiind folosite ca pretexte pentru a-i bloca accesul la alegeri.
Șoșoacă nu ezită să critice dur clasa politică românească, pe care o consideră „trădătoare” și „ilegitimă”. Potrivit acesteia, respingerea candidaturii sale reprezintă o încălcare a voinței poporului român, care ar dori o schimbare radicală în politica externă a țării. Ea susține că actuala conducere a României nu reprezintă interesele cetățenilor, ci doar directivele impuse de Bruxelles.
Acuzații de fraudă electorală și apeluri la suveranitate
Un alt punct central al scrisorii este acuzația că alegerile prezidențiale din 2025 ar fi fost deja „fraudate și falsificate”. Diana Șoșoacă susține că interzicerea candidaturii sale este parte a unui plan mai amplu de a menține România sub controlul Uniunii Europene și de a împiedica țara să își recâștige suveranitatea. Ea își reafirmă angajamentul de a lupta pentru pace și pentru normalizarea relațiilor cu Federația Rusă, în ciuda obstacolelor întâmpinate.
Într-un ton vehement, Șoșoacă face apel la Putin să nu ia în considerare acțiunile „inamice” ale actualei conduceri de la București, pe care o consideră ilegitimă. Ea subliniază că poporul român dorește pace și o relație de respect reciproc cu Rusia, în contrast cu deciziile politice luate de liderii români sub influența UE.
Revendicări teritoriale și apărarea românilor din diaspora
Scrisoarea nu se limitează la critici politice, ci include și revendicări teritoriale. Diana Șoșoacă invocă Pactul Ribbentrop-Molotov, susținând că România are dreptul să recupereze teritoriile pierdute în favoarea Ucrainei. De asemenea, ea își exprimă sprijinul pentru românii din Republica Moldova, pe care îi consideră victime ale „dictaturii soroșiste” conduse de Maia Sandu.
Șoșoacă își încheie scrisoarea cu un apel la cooperare diplomatică, economică și culturală între România și Rusia, pledând pentru o alianță împotriva „neo-fascismului” și pentru apărarea valorilor creștine. Ea își reafirmă dorința de a lupta pentru independența și suveranitatea României, în ciuda obstacolelor politice și juridice întâmpinate.
Un gest simbolic sau o provocare politică?
Scrisoarea Dianei Șoșoacă către Vladimir Putin ridică numeroase întrebări despre motivațiile și implicațiile acestui demers. Este acest gest o încercare de a atrage atenția asupra problemelor din politica românească sau o provocare deliberată care să alimenteze controversele? Cert este că mesajul său a polarizat opinia publică, generând atât susținători, cât și critici vehemente.
