România, locul 3 în Europa la votul cu extremiști. AUR a schimbat scena politică

România, pe locul trei în Europa la votul pentru partidele contestatare

România ocupă locul al treilea între cele 31 de democrații europene analizate, după ponderea voturilor acordate partidelor clasificate drept populiste, autoritare sau extremiste, potrivit Indicelui Populismului Autoritar 2026, realizat de Timbro și EPICENTER. La alegerile parlamentare din 2024, peste jumătate dintre voturi au mers către PSD, AUR, S.O.S. România și POT, formațiuni incluse de autori în categoria partidelor contestatare. În topul țărilor cu cea mai mare susținere pentru aceste partide urmează Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia.

Un nivel record la scară europeană

În cele 31 de țări analizate, susținerea medie pentru partidele contestatare a ajuns la 32,6%, cel mai ridicat nivel din perioada postbelică. În 26 dintre democrațiile incluse în studiu, aceste formațiuni obțin peste 20% din voturi, iar în vara anului 2026 făceau parte din 11 dintre cele 31 de guverne naționale. Malta rămâne o excepție, fără niciun partid contestatar în parlament.

Dintre cele 76 de partide analizate în detaliu, 18 sunt clasificate drept puternic autoritare, iar trei dintre acestea sunt românești: AUR, S.O.S. România și POT. PSD este clasificat drept partid populist, cu tendințe autoritare moderate, dar rămâne încadrat ca formațiune pro-europeană. Cercetătorii notează că partidele contestatare „nu mai sunt niște outsideri care bat la porțile puterii”, ci actori politici activi, care iau parte la guvernare, iar principalul motiv de îngrijorare privește democrația ca atare.

AUR și transformarea scenei politice

Raportul descrie România ca având unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est, unde partidele radicale și populiste au fost o constantă: de la partenerii naționaliști de coaliție de la începutul anilor 1990 până la apariția AUR, devenită în 2024 al doilea partid ca mărime, cu 18% din voturi. Între aceste valuri, mișcări antisistem precum PP-DD au avut succese electorale de scurtă durată.

„Apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică. Spre deosebire de multe partide europene de dreapta radicală, AUR susține apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar este critic față de aprofundarea integrării europene”, scriu autorii. Potrivit studiului, anul electoral 2024 și alegerile reluate din 2025 au adus în prim-plan candidați naționaliști și contestarea legitimității rezultatelor, iar în 2026 cooperarea tactică dintre PSD și AUR a dus la căderea guvernului minoritar proeuropean.

O tendință care nu mai poate fi ignorată

Profesorul în economie Christian Năsulea a explicat că rezultatele studiului nu ar trebui să surprindă, având în vedere evoluția scenei politice românești din ultimii 30-37 de ani. „În istoria politică a României există multe semne că avem o parte a electoratului care are afinități spre astfel de partide, care votează în momentul în care apar astfel de partide pe scena politică, exemplele date fiind PRM pe PUNR”, a spus el.

La nivel european, susținerea pentru partidele contestatare de dreapta a crescut constant timp de peste trei decenii, ajungând la 21,3% în 2025. Cercetătorii subliniază că trăsătura cea mai izbitoare a valului actual nu sunt recordurile repetate, ci reziliența sa: în 20 din 31 de țări, susținerea pentru dreapta radicală a crescut la cele mai recente alegeri, ceea ce sugerează că aceste formațiuni au devenit o componentă permanentă a sistemului european de partide, și nu un fenomen de protest temporar.