Va primi România cei 231 de milioane de euro pentru reforma pensiilor speciale?
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor, a declarat, cu prilejul unei conferințe de presă, că are un „optimism rezervat” în ceea ce privește accesarea fondurilor europene în valoare de 231 de milioane de euro, necesare pentru implementarea reformei pensiilor speciale. Această sumă este condiționată de respectarea jalonului stabilit de Comisia Europeană, referitor la reforma pensiilor pentru anumite categorii profesionale.
România a depășit termenul limită impus pentru finalizarea acestei reforme, stabilit inițial pentru 28 noiembrie 2025. Cu toate acestea, proiectul de lege menționat, care vizează reducerea pensiilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare, a fost adoptat. Autoritățile române au trimis deja argumentele lor la Bruxelles și așteaptă un răspuns din partea Comisiei Europene.
Ce riscuri implică întârzierile?
Ministrul Pîslaru a fost întrebat, în cadrul unei ședințe de guvern, dacă consideră că jalonul pentru pensiile speciale este îndeplinit în raport cu cerințele Bruxelles-ului. El a subliniat că există o analiză preliminară pe cererea de plată, dar că decizia finală se va face odată cu aprobarea cererii de plată 4, ceea ce complică situația. Comisia Europeană preferă să dezbată ambele cereri simultan.
Pîslaru a explicat că România a avut de elaborat și trimis documente justificative referitoare la investițiile realizate, ceea ce a dus la întârzieri. În această privință, el a subliniat importanța de a documenta riguros realizările pentru a putea demonstra eficiența utilizării fondurilor alocate.
Ce urmează pentru România?
După sărbătorile de Paște, Comisia Europeană va relua activitatea și se va lucra îndeaproape cu autoritățile române pentru a finaliza procesul tehnic de aprobat al cererii. Pîslaru a adăugat că, în total, România speră să acceseze aproximativ 3 miliarde de euro din fondurile prevăzute în PNRR, de aceea este esențial ca toate documentele și jaloanele să fie îndeplinite conform standardelor impuse.
Există, însă, o cloud de incertitudine asupra viitorului, pe fondul riscurilor de penalizare cu 4 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, risc ce poate afecta grav capacitatea de reformă și dezvoltare a țării în anii următori.
În concluzie, România este într-o situație delicată, în care fiecare pas în direcția bună poate deschide porțile susținerii financiare, dar întârzierile pot avea consecințe grave. Ministerul Investițiilor va urmări implementarea reformelor într-un calendar stabilit și va evalua periodic progresul realizat, subliniind astfel angajamentul față de reformele necesare în beneficiul românilor.
