Concedieri masive în Senatul României: o reorganizare controversată
Senatul României a decis să reducă schema de funcționare a instituției cu 24%, ceea ce implică eliminarea a 156 de posturi, inclusiv aproximativ 30 de poziții vacante. Această măsură, anunțată de vicepreședintele Robert Cazanciuc, vine în contextul unei reorganizări care vizează eficientizarea activității și reducerea costurilor. Totuși, decizia a stârnit reacții vehemente din partea sindicatelor, care au catalogat măsurile drept „extrem de îngrijorătoare și nebenefice”.
Argumentele conducerii Senatului: flexibilitate și adaptare la noile realități
Potrivit lui Robert Cazanciuc, reducerea personalului este justificată de nevoia unei instituții mai flexibile, capabile să răspundă cerințelor actuale. Pandemia a demonstrat că multe activități pot fi desfășurate online, ceea ce a dus la concluzia că un număr mai mic de angajați poate susține funcționarea Senatului. În plus, reorganizarea urmărește să alinieze structura instituției la volumul de activitate al comisiilor parlamentare, cu un accent deosebit pe eficiență.
Un alt aspect subliniat de conducerea Senatului este schimbarea filosofiei instituționale. Conform noii viziuni, o parte dintre angajați vor fi legați de mandatul demnitarilor, reflectând astfel voința politică. Totodată, se dorește menținerea unei structuri fixe care să păstreze memoria instituțională, dar și reducerea cheltuielilor, inclusiv cele legate de întreținerea autoturismelor.
Sindicatele denunță lipsa transparenței și riscurile reorganizării
În replică, sindicatele din Senat au criticat dur măsurile propuse, acuzând lipsa unei analize detaliate și a consultării prealabile. Acestea susțin că reorganizarea, concentrată exclusiv pe reducerea costurilor, poate afecta grav funcționarea instituției și drepturile angajaților. Sindicatele au atras atenția asupra riscului de discriminare și decizii arbitrare, în lipsa unor criterii clare pentru reducerea personalului.
De asemenea, sindicatele au subliniat că măsurile contravin legislației în vigoare, inclusiv Codului Muncii și statutului funcționarului public parlamentar. Reducerea personalului ar putea duce la supraîncărcarea angajaților rămași și la scăderea calității procesului legislativ. În acest context, sindicatele cer o reorganizare bazată pe criterii transparente și echitabile, precum și protejarea categoriilor vulnerabile.
Impactul asupra funcționării Senatului
Reorganizarea prevede desființarea unor direcții și reducerea numărului de consilieri în comisiile parlamentare. De exemplu, Comisia juridică, cu cel mai mare volum de activitate, va avea șase consilieri, în timp ce alte comisii vor funcționa cu un singur consilier. Toate posturile vor fi ocupate prin concurs, iar măsurile trebuie implementate în termen de 60 de zile.
În plus, numărul secretarilor generali adjuncți va fi redus de la patru la doi, iar costurile legate de funcționarea autoturismelor vor fi diminuate imediat. Totuși, decizia finală privind reorganizarea structurii Senatului va necesita aprobarea plenului.
Un echilibru fragil între eficiență și drepturile angajaților
Decizia de reorganizare a Senatului României ridică întrebări importante despre echilibrul dintre eficiență și respectarea drepturilor angajaților. În timp ce conducerea susține că măsurile sunt necesare pentru adaptarea la noile realități, sindicatele avertizează asupra riscurilor unei abordări grăbite și lipsite de transparență. Rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor aduce beneficii pe termen lung sau vor genera noi tensiuni în cadrul instituției.
