Furtul de cărți valoroase din Biblioteca Universității din Varșovia
Parchetul Regional Varșovia a adus la lumină noi detalii în cazul furtului de volume rare din Biblioteca Universității din Varșovia (BUW). Anchetatorii au identificat un suspect, un cetățean georgian pe nume Mikhail Z., care a declarat că a acționat la ordinul unui cetățean rus, conform relatărilor TVN24.
Investigația a fost inițiată pe 2 noiembrie 2023, iar furtul cărților a avut loc pe 16 octombrie 2023, în sala de lectură a bibliotecii. Rectorul Universității din Varșovia, profesorul Alojzy Z. Nowak, a subliniat că furtul a avut loc probabil între decembrie 2022 și 16 octombrie 2023, cu posibilitatea ca activitățile infracționale să fi început chiar mai devreme. De asemenea, prezența suspectului a fost confirmată și în bibliotecile din Letonia.
Printre cărțile furate se numără ediții originale ale operelor unor autori de limbă rusă, precum Aleksandr Pușkin, Ivan Krîlov, Nikolai Gogol și Mihail Lermontov. Acest furt a fost orchestrat de un grup criminal internațional care opera în întreaga Europă, incluzând cetățeni din fostul Bloc Estic. Valoarea totală a volumelor furate este estimată la peste 900.000 de euro.
În urma cererii părții poloneze, a fost înființată o Echipă Comună de Investigații (JIT) denumită „Pușkin”, având rolul de a coordona acțiunile în acest caz. Mikhail Z., principalul suspect, a negat inițial acuzațiile, dar ulterior a recunoscut că a furat cărțile rare și a oferit detalii despre metodele sale. El a declarat că a acționat la ordinul unui bărbat rus, care i-a indicat ce cărți să fure și care a organizat vânzarea acestora în Federația Rusă.
Conform anchetei, cărțile furate au fost vândute în principal la licitații organizate de casa de licitații Litfond din Moscova și Sankt Petersburg.
Tensiuni între guvern și sindicate în Croația
În Croația, guvernul și sindicatele din sectorul public se află într-un conflict deschis privind majorarea salariilor pentru anul următor. Ultima ofertă a guvernului prevede o creștere a bazei salariale la 1015 euro, conform declarațiilor Anitei Zirdum, directorul interimar al Direcției Muncii din Ministerul Muncii.
Sindicatele resping această ofertă, argumentând că este insuficientă pentru a asigura o viață demnă. Anica Prašnjak, președinta Consiliului principal al Sindicatului Profesional al Asistentelor Medicale din Croația, a subliniat că solicitările lor includ o majorare a bazei salariale de 4% de la 1 ianuarie și de 4% de la 1 septembrie, precum și o compensație de 60 de euro pe lună pentru mesele calde începând cu 1 ianuarie.
Guvernul, pe de altă parte, susține că cerințele sindicatelor nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar. Anita Zirdum a menționat că deciziile privind majorările salariale se bazează pe date economice reale, nu pe dorințe, și a reamintit recomandările FMI-ului de a limita creșterea salariilor în sectorul public.
Îngrijorările slovacilor privind inteligența artificială
Un studiu realizat de agenția Go4insight a relevat că jumătate dintre slovaci se tem că inteligența artificială (IA) ar putea contribui la crearea și răspândirea știrilor false. Această concluzie a fost obținută în urma unui sondaj efectuat în 40 de țări, iar în Slovacia, 50% dintre respondenți au exprimat această îngrijorare, un procent mai mare decât media globală.
Studiul a arătat că temerile legate de IA cresc odată cu nivelul de educație și vârstă. Aproape jumătate dintre persoanele cu studii superioare sunt îngrijorate, comparativ cu o treime dintre cei cu niveluri de educație mai scăzute. De asemenea, percepțiile asupra inteligenței artificiale variază semnificativ la nivel global. În Africa și Asia, optimismul tehnologic este predominant, iar temerile legate de IA sunt semnificativ mai mici decât în Europa sau America de Nord.
Cel mai puțin îngrijorați sunt cetățenii chinezi (doar 21%), urmați de vietnamieni și cei din Coasta de Fildeș. În contrast, finlandezii manifestă cele mai mari temeri (59%), urmați de suedezi, canadieni și irlandezi. Aceste diferențe sugerează că în regiunile unde discuțiile despre etica tehnologiilor sunt mai frecvente, conștientizarea riscurilor este mai mare, în timp ce în țările care văd IA ca un instrument de dezvoltare, predomină încrederea și optimismul.
