Românii din Diaspora și dreptul la identitate: o luptă de șase ani
După ani de tergiversări și presiuni constante, Guvernul României a făcut un pas semnificativ în direcția corectării unei discriminări majore. Românii din Diaspora, aproximativ un milion de cetățeni care și-au declarat domiciliul permanent în străinătate, vor beneficia în sfârșit de cărți electronice de identitate. Această decizie vine după șase ani de insistențe din partea Uniunii Salvați România (USR), care a depus cinci inițiative legislative pentru a remedia o situație absurdă și profund injustă.
Aberația legislativă care a afectat un milion de cetățeni
Până acum, românii cu domiciliul permanent în afara țării erau obligați să renunțe la cartea de identitate, primind în schimb un pașaport CRDS. Acest document, considerat exclusiv pentru călătorii, a generat dificultăți majore în interacțiunea cu instituțiile statului. De la imposibilitatea deschiderii unui cont bancar până la limitarea drepturilor politice fundamentale, precum candidatura la alegeri, această situație a fost un obstacol semnificativ pentru cetățenii români din străinătate.
USR: un actor constant în lupta pentru drepturile Diasporei
Uniunea Salvați România a fost în prima linie a acestei lupte, propunând soluții legislative clare și aplicabile. Printre acestea s-au numărat includerea adresei în pașaport, recunoașterea pașaportului ca act de identitate și eliberarea unor cărți de identitate speciale pentru românii din Diaspora. Cu toate acestea, Guvernul a emis în mod repetat puncte de vedere negative, iar inițiativele au fost blocate de parlamentarii puterii.
Deputatul USR Iulian Lorincz a subliniat importanța acestui moment, declarând: „De șase ani de zile ne luptăm să facem dreptate pentru cei aproximativ un milion de români care și-au declarat domiciliul permanent în străinătate. În sfârșit, pare că guvernul a înțeles problema. Pe de altă parte, nu o să lăsăm lucrurile aici și o să ne asigurăm că această ordonanță de urgență va fi votată și implementată cât mai rapid.”
Impactul discriminării asupra drepturilor politice
Un exemplu concret al impactului negativ al acestei legislații a fost oferit de senatorul USR Cătălin Bochileanu, care a explicat cum, fără o carte de identitate, nu ar fi putut să își depună candidatura pentru Parlament. Această situație a evidențiat o problemă sistemică, în care cetățenii români din Diaspora au fost privați de drepturi politice fundamentale.
Deputatul Radu Mihaiu a criticat dur această situație, afirmând: „Este inacceptabil ca românii din afara granițelor să fie privați de acte de identitate doar pentru că și-au stabilit domiciliul în alt stat. România trebuie să își respecte cetățenii, indiferent unde trăiesc.”
Un pas înainte, dar nu suficient
Publicarea proiectului de ordonanță de urgență reprezintă un progres semnificativ, dar rămân întrebări legate de implementarea efectivă a acestei măsuri. USR a promis să monitorizeze îndeaproape procesul, asigurându-se că drepturile românilor din Diaspora vor fi respectate în totalitate.
Acest caz subliniază necesitatea unei abordări mai responsabile și mai incluzive din partea autorităților române. Este esențial ca toate inițiativele legislative să fie evaluate în funcție de impactul lor asupra cetățenilor, indiferent de locul în care aceștia trăiesc.
