Transparența averilor demnitarilor: O necesitate ignorată
Recent, o petiție inițiată de Declic a strâns peste 85.000 de semnături în doar două săptămâni, cerând Parlamentului României să modifice legislația astfel încât declarațiile de avere să rămână publice. Această acțiune vine ca un răspuns la decizia Curții Constituționale (CCR) care a decis că informațiile despre averile soților și copiilor demnitarilor nu mai trebuie publicate. Această hotărâre a fost considerată de mulți ca un regres semnificativ în ceea ce privește transparența și integritatea în funcțiile publice.
Impactul deciziei CCR asupra integrității publice
Cătălina Hopârteanu, coordonator de programe la Declic, a subliniat că această decizie va avea consecințe grave asupra capacității Agenției Naționale de Integritate (ANI) de a verifica averile demnitarilor. Fără acces la informațiile despre bunurile familiei, riscul de corupție crește semnificativ. Statisticile arată că 60% dintre cazurile de conflict de interese identificate de ANI au legătură cu familia demnitarilor sau magistraților.
Argumentele Curții Constituționale: O justificare controversată
CCR a argumentat că declarațiile de avere trebuie să fie depuse pe proprie răspundere și că nimeni nu poate fi tras la răspundere penală pentru faptele altora. Această poziție a fost contestată, având în vedere că nu există dovezi că declarațiile greșite ale soților sau copiilor au dus vreodată la condamnări. Criticile aduse de judecătorii care au votat împotriva secretizării subliniază că decizia contravine standardelor europene de transparență.
Reacții din partea societății civile
Declic a lansat petiția ca răspuns la un interes crescut în societate pentru transparență. Cătălina Hopârteanu a menționat că este esențial ca parlamentarii să acționeze rapid pentru a modifica legea, având în vedere că termenul pentru depunerea declarațiilor de avere se apropie. Această situație ridică întrebări serioase despre integritatea procesului legislativ și despre intențiile reale ale celor care dețin funcții publice.
Un apel la responsabilitate
În contextul actual, este crucial ca demnitarii să își asume responsabilitatea și să publice voluntar declarațiile de avere. Aceasta ar putea fi o soluție viabilă pentru a restabili încrederea publicului în instituțiile statului. Totuși, rămâne de văzut dacă există voință politică pentru a implementa astfel de măsuri.
Consecințele pe termen lung ale secretizării informațiilor
Decizia CCR nu afectează doar transparența, ci și angajamentele internaționale ale României în lupta împotriva corupției. Oficialii ANI au avertizat că această hotărâre ar putea compromite procesul de aderare la OCDE și ar putea afecta raportările de țară. Într-o societate democratică, transparența ar trebui să fie o prioritate, nu un privilegiu.
Concluzie: O societate în căutarea integrității
România se află într-un moment crucial în ceea ce privește integritatea funcțiilor publice. Decizia CCR de a secretiza declarațiile de avere este un pas înapoi în lupta împotriva corupției. Este esențial ca cetățenii să rămână vigilenți și să continue să ceară transparență și responsabilitate din partea celor care îi conduc.
