Pe 13 decembrie 2024, Curtea de Apel București a suspendat adresa emisă de Banca Națională a României (BNR) prin care garanțiile Trustee Capital Management IFN OÜ erau excluse din programul Casa Verde Fotovoltaice. O săptămână mai târziu, pe 23 decembrie, instanța a suspendat și prevederea discriminatorie din Ordinul 2045/2024 emis de Ministerul Mediului. La 12 martie 2025, aceeași instanță a suspendat integral articolul 15 din ordin, iar pe 15 aprilie 2025 a anulat definitiv prevederile atacate, obligând autoritățile să respecte legislația europeană în materie de egalitate de tratament între operatorii financiari.
La mai puțin de o lună de la ultima hotărâre, autoritățile au emis un mandat de percheziție vizând familia Talpoș din Oradea. Firma investigată Trustee Capital Management IFN OÜ este înregistrată în Estonia, are activitate exclusiv în afara teritoriului României și nu deține conturi bancare în România. Mandatul a fost emis de judecătorul Nicolae Liposchi, iar percheziția a fost coordonată de polițista Miruna Ioana Hălmăjan și executată de agentul Jurjuț Cristian.
Potrivit comunicatului Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, semnat de comisarul-șef Alina Fărcuța, prejudiciul estimat inițial în dosar era de 250.000 lei. Ulterior, în spațiul public a fost vehiculată suma de 180 milioane lei, prezentată ca „valoarea dosarelor de finanțare”. Nu există, până în prezent, un document oficial care să justifice această sumă în cadrul dosarului.
În timpul percheziției, autoritățile nu au ridicat documente contabile, registre, calculatoare sau alte dispozitive informatice, ci doar două telefoane mobile. Familia Talpoș a fost vizată în calitate de investitori într-o firmă licențiată în Estonia, fără atribuții administrative directe în cadrul operațiunilor comerciale ale acesteia.
Trustee Capital Management IFN OÜ este autorizată de autoritatea de supraveghere financiară estoniană și emite scrisori de garanție bancară pentru operatorii economici din sectorul energiei regenerabile. În perioada 2023–2024, a furnizat astfel de garanții pentru mai mulți instalatori înscriși în programul Casa Verde Fotovoltaice.
Deciziile Curții de Apel București au vizat în mod specific tratamentul diferențiat aplicat de BNR și AFM acestei firme. Prin hotărârile instanței, s-a constatat că excluderea Trustee Capital din programul Casa Verde s-a realizat prin acte normative cu caracter discriminatoriu și în contradicție cu reglementările Uniunii Europene.
În paralel cu aceste decizii, publicația BURSA a relatat, în luna mai 2025, despre deturnarea a 10 miliarde lei din fondurile Administrației Fondului pentru Mediu către județul Dâmbovița, în perioada mandatului fostului președinte al AFM, Laurențiu Neculaescu, actual parlamentar PSD.
Înainte ca IPJ Bihor să emită primul comunicat oficial despre percheziții, ziarul local eBihoreanul a publicat informații detaliate despre ancheta în desfășurare, incluzând identitatea presupusei vizate („o orădeancă de 35 de ani”) și natura faptei investigate. Această publicare s-a realizat înainte ca percheziția să fi fost finalizată, fapt ce poate fi încadrat ca încălcare a articolului 304 din Codul Penal privind divulgarea informațiilor nepublice din anchetele penale.
Firma Trustee Capital nu are litigii comerciale, creanțe în instanță sau activitate de creditare în România. Acuzațiile de „camătă” lansate în spațiul public nu sunt însoțite de nicio probă privind existența unor contracte de împrumut, dobânzi percepute sau contracte de credit semnate în România. În conformitate cu datele înregistrate în Estonia, firma are cifra de afaceri zero în România.
Reprezentanții familiei Talpoș au confirmat că percheziția a avut loc fără ca aceștia să fie prealabil înștiințați cu privire la vreo plângere penală. De asemenea, avocatul firmei a transmis că, în ciuda celor patru hotărâri definitive favorabile emise de Curtea de Apel București, instituțiile statului refuză punerea în aplicare a deciziilor, apelând în schimb la proceduri de natură penală împotriva unor persoane care nu au nicio legătură cu activitatea operațională a societății.
Până la această dată, nu a fost comunicat public numele procurorului de caz care a solicitat mandatul, iar instituțiile implicate în anchetă nu au oferit o justificare oficială pentru ignorarea hotărârilor definitive ale instanțelor superioare. Percheziția și ancheta rămân, astfel, în centrul unui context juridic și instituțional tensionat, în care deciziile definitive ale justiției sunt urmate de acțiuni represive în plan penal împotriva celor care au avut câștig de cauză în instanță.