NÜRNBERG: FOTOGRAFII UITATE, O NOUĂ PERSPECTIVĂ
În urmă cu optzeci de ani, pe 20 noiembrie 1945, începea la Nürnberg procesul principalilor criminali de război naziști. Recent, un album cu fotografii inedite, descoperit în arhivele memorialului de la Izieu, Franța, oferă o privire detaliată asupra acestui eveniment istoric și asupra inovațiilor tehnice care au marcat nașterea justiției penale internaționale, conform celor relatate de France24.
La Nürnberg, în boxa acuzaților, se aflau figuri notorii precum Hermann Goering, Rudolf Hess și Joachim von Ribbentrop, care, odată cu prăbușirea celui de-al Treilea Reich, erau nevoiți să răspundă pentru crimele comise. Aceste imagini, care au fost uitate mult timp, oferă o nouă perspectivă asupra procesului, reunite în volumul „Nuremberg, albumul procesului” (Editura Tallandier), acum păstrate la arhivele Muzeului-Memorial de la Izieu.
Albumul a fost inițial oferit lui Henri Donnedieu de Vabres, unul dintre cei patru judecători francezi ai tribunalului de la Nürnberg, de către președintele tribunalului, americanul Robert Jackson. Acesta a rămas în familia Donnedieu de Vabres până în 2019, când a fost donat memorialului, conform explicațiilor Brigittei Sion, coautoare a cărții și președinta consiliului științific al Memorialului.
Un aspect semnificativ al procesului a fost menționarea arestării copiilor evrei din Izieu, la 6 aprilie 1944, de către procurorul francez Edgar Faure, care a citit integral raportul întocmit de Klaus Barbie, șeful Gestapo-ului din Lyon, în fața tribunalului.
CHARLES W. ALEXANDER, FOTOGRAFUL DIN INIMA PROCESULUI
Fotografiile excepționale au fost realizate de Charles W. Alexander, un fotograf american care lucra pentru armata Statelor Unite. El a fost prezent la conferința pregătitoare desfășurată la Londra între 26 iunie și 8 august 1945, unde s-au discutat aspectele procesului. Albumul său nu oferă detalii despre divergențele dintre Aliați, dar surprinde protagoniștii viitorului proces, inclusiv pe procurorul-șef american Robert H. Jackson și omologii săi britanic, sovietic și francez.
Decizia de a desfășura procesul la Nürnberg a fost influențată de infrastructura disponibilă, în ciuda ruinelor orașului bavarez. Palatul de Justiție și închisoarea erau funcționale și au fost utilizate pentru desfășurarea audierilor.
Imaginile realizate de Alexander surprind clădirile în care s-a desfășurat procesul, inclusiv Palatul de Justiție, construit între 1909 și 1916. Aceste fotografii oferă o privire detaliată asupra desfășurării procesului, inclusiv asupra boxei acuzaților, unde 22 de înalți demnitari naziști au fost judecați de către judecătorii celor patru puteri aliate.
Henri Donnedieu de Vabres, ales să reprezinte Franța, a fost implicat activ în deliberările procesului, chiar dacă nu a obținut întotdeauna rezultatele dorite, cum ar fi pedeapsa cu moartea prin pluton de execuție.
UN LABORATOR DE INOVAȚII TEHNICE
Procesul de la Nürnberg a fost, de asemenea, un moment de inovație tehnică, având în vedere că pentru prima dată în istorie s-a realizat traducerea simultană în patru limbi (franceză, engleză, rusă și germană). Aceasta a fost posibilă datorită unei echipe de interpreți care au folosit căști dotate cu microfoane, iar spectatorii au putut asculta traducerea prin intermediul acestora.
Tribunalul a fost transformat într-o cameră multimedia, cu ecrane care permiteau realizarea de filme documentare în timpul audierilor. Procesul a fost filmat integral, iar sala a fost amenajată astfel încât camerele să fie camuflate, asigurându-se astfel o acoperire completă a desfășurării procesului.
În sala de judecată, aproape 240 de locuri erau rezervate presei, iar jurnaliștii puteau urmări procesul și prin retransmisie live. Charles W. Alexander a surprins și aspectele logistice, inclusiv cantinele amenajate pentru a hrăni între 3.000 și 4.000 de membri ai personalului aliat, precum și magazinele armatei americane deschise pentru aprovizionarea participanților.
NÜRNBERG, UN MOMENT DECISIV PENTRU JUSTIȚIA PENALĂ INTERNAȚIONALĂ
După aproape un an de audieri și prezentarea a 6.600 de probe, verdictul a fost pronunțat pe 1 octombrie 1946: douăsprezece condamnări la moarte, inclusiv una în contumacie pentru Martin Bormann, și alte pedepse pentru acuzați. Această selecție de 70 de fotografii, unele inedite, constituie o mărturie vizuală unică asupra desfășurării procesului și a culiselor sale.
La optzeci de ani distanță, Nürnberg rămâne un moment decisiv în domeniul juridic, marcând începutul urmăririi penale a crimelor comise de Germania nazistă și reprezentând prima etapă în implementarea unei jurisdicții penale internaționale. Curtea Penală Internațională de la Haga se înscrie astăzi în această tradiție a justiției internaționale, subliniind importanța comemorării Procesului de la Nürnberg.
Traducere de Cristiana-Georgiana Sabou după articolul publicat de France24.
Sursa: www.rfi.fr/ro/europa/20251121-n%C3%BCrnberg-fotografii-uitate-o-nou%C4%83-perspectiv%C4%83
