Legea combaterii extremismului: număr dublu de cauze, puțini inculpați
În anul 2025, Ministerul Public din România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de cauze legate de infracțiuni precum negarea Holocaustului, propagandă legionară și apologia persoanelor condamnate pentru crime de război. Conform datelor furnizate de Biroul de Informare și Relații Publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, numărul acestor cauze a crescut de la 119 în 2024 la 248 în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 108,4%.
Cu toate acestea, rezultatele acestor investigații sunt departe de a fi satisfăcătoare. Din cele 248 de cauze primite, doar 59 au fost soluționate, iar dintre acestea, doar 20 au dus la trimiteri în judecată. Aceasta înseamnă că, deși numărul inculpărilor a crescut de 10 ori față de anul anterior, ele reprezintă doar 8% din totalul cauzelor primite.
Biroul de presă al Parchetului nu a oferit detalii despre rezultatele acestor cazuri în instanță, dar este puțin probabil ca în 2025 să fi existat vreo condamnare în baza OUG 31/2002, la fel ca în 2024. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului judiciar în combaterea extremismului.
Critici și proteste
De-a lungul celor 23 de ani de la adoptarea OUG 31/2002, justiția română a pronunțat o singură condamnare definitivă pentru infracțiuni precum propagandă legionară și negarea Holocaustului. În 2022, Curtea de Apel București a decis o pedeapsă de „avertisment” pentru locotenent colonelul SRI (r) Vasile Zărnescu, care a fost găsit vinovat de negarea Holocaustului, anulând o pedeapsă de închisoare de 13 luni.
În acest context, liderii naționaliști Claudiu Târziu și George Simion au organizat o demonstrație împotriva legii Vexler în București, subliniind nemulțumirile față de modul în care este gestionată această problemă. Procurorii au început să instrumenteze mai multe cauze începând cu toamna lui 2024, dar statisticile arată că rezultatele concrete întârzie să apară.
Recent, OUG 31/2002 a fost amendată prin legea 241 din 23 decembrie 2025, modificări care nu au fost esențiale, dar au generat critici din partea președintelui Nicușor Dan. Acesta a sesizat Curtea Constituțională și a cerut o nouă deliberare a legii înainte de a fi promulgată.
Pe 15 ianuarie 2026, a avut loc un protest împotriva legii Vexler, organizat de partidele Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Acțiunea Conservatoare, sub conducerea lui George Simion și Claudiu Târziu. Această situație reflectă o tensiune crescândă în societatea românească cu privire la modul în care sunt tratate problemele legate de extremism și justiție.
