„Legea burnout-ului” a fost rejectată de Comisia de muncă din Senat. Numai USR și UDMR au votat…

POLITICĂ

Pe 10 martie 2026, inițiativa legislative cunoscută sub denumirea de „Legea burnout-ului” a fost respinsă de Comisia de muncă din Senat. La vot, doar senatorii din partidele USR și UDMR au sprijinit proiectul, în timp ce reprezentanții celorlalte partide s-au abținut.

Acest proiect, inițiat de Irineu Darău, ministrul USR al Economiei, împreună cu senatoarea USR Cynthia Păun, viza recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale. Scopul principal era de a îmbunătăți sănătatea și starea de bine a angajaților, oferind măsuri menite să promoveze condiții de muncă echilibrate și sustenabile.

Irineu Darău a subliniat importanța acestei inițiative, afirmând că „epuizarea profesională este un fenomen real”, care necesită prevenție. Acesta a indicat faptul că lipsa unei definiții legale și a unor instrumente de prevenire a fenomenului va afecta atât angajații, cât și angajatorii. Proiectul legislației preconiza responsabilități clare pentru angajatori, inclusiv informarea anuală a angajaților despre riscurile asociate burnout-ului și metodele de prevenire disponibile.

În plus, legea ar fi permis angajaților să beneficieze de acoperirea parțială sau totală a costurilor pentru servicii de sprijin psiho-emoțional din partea angajatorilor. De asemenea, ar fi protejat dreptul angajaților de a semnala situații de epuizare profesională fără a se teme de represalii.

Cynthia Păun, vice-președinta comisiei pentru muncă din Senat, a subliniat că sănătatea unei organizații depinde de binele oamenilor care lucrează în cadrul acesteia. Legea urmărea să asigure un cadru minimal de prevenție și responsabilitate, fără a impune costuri sau birocrație inutilă angajatorilor.

În final, USR a făcut apel la toți senatorii pentru a reanaliza inițiativa și a susține astfel un demers ce pune accentul pe sănătatea angajaților și buna funcționare a organizațiilor. Ignorarea fenomenului burnout-ului nu va face decât să accentueze costurile sociale și economice pe termen lung, arătând urgența de a aborda această problemă reală în mediul de lucru.

CONTEXT LEGISLATIV

Pe 23 decembrie 2025, a fost depus un alt proiect de lege care introducea obligații pentru angajatori, precum evaluarea riscurilor psihosociale și informarea angajaților cu privire la metodele de prevenire a epuizării profesionale. Aceasta oferea angajaților drepturi importante în ceea ce privește organizarea muncii și corectarea volumului de lucru, fără a suferi consecințe negative.

Astfel, inițiativa „Legea burnout-ului” nu doar că urmărea să recunoască un fenomen tot mai prevalent pe piața muncii, dar și să ofere angajaților instrumente pentru a naviga mai ușor în condițiile dificile de muncă actuale.