Justiția Capturată: Cazul Republicii Moldova pe Vremea lui Plahotniuc
În urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la Recorder, România se confruntă cu o întrebare arzătoare: cum este posibil ca persoane acuzate de furturi de milioane de euro să fie achitate cu o regularitate alarmantă? Această situație ridică semne de întrebare cu privire la capturarea justiției în România, iar pentru a înțelege mai bine mecanismele acestei capturări, românii pot privi peste Prut, în Republica Moldova. Aici, justiția a fost capturată acum 15 ani, în timpul regimului lui Vlad Plahotniuc, așa cum explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în emisiunea sa „Cronica lui Vitalie”.
Publicația Recorder a scos la lumină o justiție capturată, unde numeroase persoane corupte au reușit să scape de condamnări prin metoda prescripției. Această capturare a fost facilitată de judecători obedienți, care au fost controlați de un grup influent din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Această realitate nu este o noutate pentru spațiul românesc, iar experții din România ar trebui să se uite la povestea similară a justiției din Republica Moldova.
În Moldova, capturarea justiției a avut loc cu mult înainte ca termenul să devină cunoscut, fiind folosit pe larg la Chișinău acum 15 ani. În acest context, sistemul judiciar moldovenesc a preluat elemente din cel românesc, iar CSM-ul a fost utilizat pentru a controla justiția, punând-o la picioarele lui Vlad Plahotniuc. Serialul „Plaha” ilustrează foarte bine cum judecătorii au ajuns să fie subordonati oligarhului, care spunea: „Cine controlează justiția controlează toată țara”. Această afirmație a fost demonstrată prin condamnarea adversarilor săi și prin preluarea afacerilor și privatizarea întreprinderilor de stat.
Totul s-a schimbat în ziua în care partidele lui Plahotniuc au pierdut alegerile, moment în care a fost nevoit să fugă din țară. Judecătorii care i-au fost loiali au rămas, însă, și au continuat să se opună reformelor. Deși noua putere proeuropeană de la Chișinău a promis să restabilească independența justiției, a realizat rapid că reformele sunt mult mai dificile decât anticipase.
Justiția din Moldova continuă să fie un punct vulnerabil în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană, iar autoritățile de la Bruxelles subliniază acest aspect. Chișinăul se străduiește să rezolve problema, iar președinta Maia Sandu s-a implicat activ în acest proces. În 2019, pe când era premier, a efectuat o vizită surpriză la o ședință a CSM, cerându-le membrilor să curețe sistemul judecătoresc de magistrații care au luat decizii controversate și să promoveze judecătorii onești. Maia Sandu a acuzat direct membrii CSM de complicitate în menținerea corupției în sistemul judiciar.
În 2023, Maia Sandu a revenit la o adunare a CSM, acum în calitate de președinte, și a denunțat încălcări grave în funcționarea justiției. „Judecătorii au demonstrat că scopul lor nu este să facă justiție, ci să compromită justiția”, a declarat ea, evidențiind o realitate sumbră.
În fața acestor provocări, autoritățile de la Chișinău au instituit o comisie specială de vetting, formată din experți străini, care investighează integritatea judecătorilor și procurorilor. Deși comisia a fost criticată, magistrații care nu au trecut examenul de integritate au fost excluși din sistem.
Rămâne întrebarea: a reușit justiția din Moldova să se curețe de influențele lui Plahotniuc? Este greu de spus. Justiția din Moldova se află acum în fața unui examen crucial. Chiar Vlad Plahotniuc este adus în fața judecătorilor, iar întrebarea care persistă este dacă va reuși să folosească rețeaua de judecători capturați pentru a scăpa de acuzații sau dacă va fi condamnat, demonstrând astfel că justiția din Moldova nu mai este capturată. Rămâne de văzut!
