Proiect de lege controversat: Judecătorii CCR și privilegiile lor
Un nou proiect de lege a fost depus în Parlament, având ca scop eliminarea unei practici controversate care permite judecătorilor Curții Constituționale (CCR) să beneficieze de o primă substanțială la încetarea mandatului. Această propunere, susținută de parlamentarii PNL și USR, vine într-un context economic delicat, în care România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ.
Detalii despre propunerea legislativă
Proiectul prevede abrogarea alineatului 5 al articolului 71 din Legea nr. 47/1992, care stipulează că judecătorii CCR primesc o sumă egală cu indemnizația netă pe șase luni de activitate la încetarea mandatului. Această măsură este justificată de inițiatori prin necesitatea de a alinia legislația specifică la cadrul general de austeritate fiscală impus de Guvern.
Argumentele inițiatorilor
Parlamentarii care susțin această modificare argumentează că menținerea acestor indemnizații speciale pentru judecătorii constituționali este inechitabilă în raport cu alte categorii de angajați din sectorul public. Conform expunerii de motive, egalitatea în drepturi, așa cum este reglementată de Constituția României, impune ca toți cetățenii să fie tratați la fel în fața legii, fără privilegii.
Impactul financiar al propunerii
Eliminarea acestor plăți excepționale este considerată o măsură economică necesară, având în vedere că fiecare plată reprezintă o cheltuială semnificativă pentru bugetul de stat. De exemplu, judecătorii Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga ar urma să primească aproximativ 180.000 lei fiecare, ceea ce ar duce la o cheltuială totală de 540.000 lei, sumă neprevăzută în bugetul Curții Constituționale pentru anul în curs.
Reacții și implicații
Criticii acestei propuneri ar putea argumenta că eliminarea acestor indemnizații ar putea afecta independența judecătorilor CCR, însă susținătorii măsurii consideră că este o necesitate în contextul actual de austeritate. Această inițiativă ar putea deschide o discuție mai amplă despre privilegiile din sistemul public și despre cum acestea afectează percepția cetățenilor asupra justiției.
Concluzie
Proiectul de lege a fost depus la Senat, care este prima Cameră legislativă sesizată, iar Camera Deputaților va avea ultimul cuvânt în această chestiune. Rămâne de văzut cum va evolua această propunere și ce impact va avea asupra sistemului judiciar din România.
Sursa: RFI România
