Elena Calistru la RFI: Fără presiuni externe, nu mai vedem niciun progres în statul de drept
Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), un ONG cu sediul la Berlin, a evaluat, în raportul său din anul 2026, situația statului de drept în diverse state europene. În acest context, guvernele Bulgariei, Croației, Ungariei, Italiei și Slovaciei au fost etichetate drept „demolatori” ai statului de drept, în timp ce România, împreună cu Lituania, Cehia, Țările de Jos și Grecia, a fost clasificată ca având o situație „stagnantă”.
Probleme semnificative în justiție
Într-un interviu recent, Elena Calistru, președinta Funky Citizens, a exprimat o evaluare severă a situației statului de drept în România, subliniind că progresul în acest domeniu a fost insuficient. Aceasta a precizat că esențială pentru realizarea reformelor în justiție a fost, în trecut, presiunea externă exercitată asupra Bucureștiului, în special în perioada monitorizării sub Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Conform declarației sale, absența acestor presiuni a dus la stagnare și, ulterior, chiar la regres în ceea ce privește progresele făcute.
Absenta voinței politice
Calistru a subliniat că în prezent, România nu beneficiază de o voință politică suficient de puternică pentru a soluționa problemele legate de statul de drept. „Progresele în lupta împotriva corupției și în consolidarea statului de drept au fost, în mare parte, rezultatul presiunilor externe. Acum, fără aceste impulsuri, nu observăm nicio îmbunătățire și, în anumite aspecte, chiar observați regres”, a afirmat aceasta.
Vulnerabilitățile sistemului de justiție
Analizând raportul, a fost menționată influența politică indirectă și lipsa consolidării reformelor, ceea ce afectează percepția asupra autonomiei sistemului judiciar din România. Elena Calistru a explicat: „Justiția a demonstrat că nu posedă independența necesară în deciziile sale, ceea ce este vizibil în cazuri de corupție de amploare. Există suspiciuni că anumite cazuri sunt tratate în mod subiectiv, iar deciziile nu sunt predictibile. Acest aspect generează îndoieli asupra obiectivității sistemului de justiție”.
Controlul asupra instanțelor de judecată
Calistru a subliniat și chestiuni tehnice care afectează funcționarea justiției. A menționat existența unor acuzații de manipulare în procesul alegerii cauzelor, ceea ce pune sub semnul întrebării aleatorietatea sistemului ECRIS. Există, de asemenea, preocupări privind schimbările frecvente în componența completurilor care judecă anumite cazuri, influențate de pensionări anticipate sau mutări, iar aceste practici îngrijorează profund asupra independenței instanțelor de judecată.
Propuneri pentru remedierea situației
Când a fost întrebată despre măsuri pe termen scurt pentru corectarea acestor deficiențe, Elena Calistru a răspuns că Executivul și profesioniștii din domeniu ar trebui să propună soluții legislative clare. Ea a subliniat importanța implicării tuturor părților interesate în acest proces, inclusiv a Înaltei Curți și a Consiliului Superior al Magistraturii. „Justiția trebuie să rămână un serviciu public, iar dezbaterea publică este esențială pentru a determina cele mai bune soluții”, a declarat ea.
Libertatea presei și transparența financiară
În ceea ce privește libertatea presei, Elena Calistru a adus în discuție presiunile economice și mecanismele opace de finanțare, care afectează independența editorială. Ea a menționat ipocrizia care prevalează în rândul actorilor mediatici și politici, care sunt adesea mulțumiți de status quo-ul existent. „Banii publici care sunt direcționați către mass-media prin subvenții sau companii de publicitate generează o relație care compromite integritatea și transparența informațiilor”, a concluzionat aceasta, punând accent pe necesitatea unor standarde mai clare de transparență în finanțarea media.
Concluzie
Reflectând la toate aceste aspecte, situația statului de drept și a justiției în România se prezintă ca fiind extrem de fragilă, cu multiple vulnerabilități care necesită intervenții urgente din partea autorităților și a societății civile. Fără un angajament ferm de reformare și fără presiuni externe, este puțin probabil să vedem progrese semnificative în promovarea unui sistem judiciar cu adevărat independent.
