De ce pedeapsa cu moartea nu este soluția în combaterea criminalității?
Pe 9 octombrie, Franța a marcat 44 de ani de la abolirea pedepsei cu moartea, o decizie care a fost primită cu aplauze de către susținătorii drepturilor omului. Totuși, în ciuda acestei evoluții, pedeapsa capitală rămâne o realitate în multe colțuri ale lumii, fiind adesea justificată printr-un așa-zis efect de descurajare asupra criminalității. Această justificare este, însă, contestată de numeroși experți.
O iluzie a descurajării
Argumentul că frica de moarte ar putea preveni infracțiunile este unul profund problematic. Robert Badinter, fost ministru al justiției, a subliniat în 1981 că „frica de moarte nu are puterea de a opri impulsul criminal”. Această afirmație rămâne relevantă, având în vedere că, în Franța, după abolirea pedepsei capitale, numărul crimelor nu a crescut. În contrast, în unele state americane unde pedeapsa cu moartea este încă aplicată, statisticile arată o rată a omuciderilor mai mare comparativ cu statele care au abolit-o.
Cultura violenței perpetuată
Mai mult decât atât, pedeapsa cu moartea nu doar că nu descurajează infracționalitatea, ci poate chiar să o perpetueze. Alain Blanc, expert în criminologie, afirmă că „pedeapsa cu moartea întreține ideea că violența este o soluție”. Această mentalitate este adesea întâlnită în societățile care se bazează pe răzbunare și justiție prin violență, sugerând că pedeapsa capitală este un simptom al unei culturi mai largi a violenței.
Impulsuri incontrolabile și raționalitate
Majoritatea infractorilor violenți acționează din impulsuri incontrolabile, fără a lua în considerare consecințele acțiunilor lor. Raphaël Chenuil-Hazan, director al unei organizații împotriva pedepsei cu moartea, explică faptul că frica de moarte nu influențează deciziile criminalilor. Aceștia sunt adesea conduși de emoții, nu de rațiune, iar pedeapsa capitală nu va schimba acest comportament.
Instrumentalizarea politică a pedepsei cu moartea
În prezent, pedeapsa cu moartea este folosită adesea ca un instrument politic. Lideri precum Donald Trump au promovat reintroducerea acesteia ca o soluție simplă la problemele complexe ale criminalității. Această abordare ignoră necesitatea unor politici de prevenție mai eficiente și mai umane, care să abordeze cauzele fundamentale ale infracționalității, cum ar fi sărăcia și lipsa accesului la educație.
Consecințe globale
Utilizarea pedepsei cu moartea ca instrument de opresiune politică este o realitate în multe regimuri autoritare. În Iran, de exemplu, aceasta este folosită împotriva celor care contestă regimul, iar în China, este un mijloc de consolidare a puterii. Aceste practici demonstrează că pedeapsa capitală nu este doar o chestiune de justiție penală, ci și un instrument de control social.
Reflecții finale
În concluzie, dezbaterile asupra pedepsei cu moartea continuă să fie relevante și controversate. Deși susținătorii acesteia argumentează că ar putea descuraja criminalitatea, dovezile sugerează contrariul. Pedeapsa cu moartea nu doar că nu rezolvă problema criminalității, ci poate contribui la perpetuarea unei culturi a violenței și la utilizarea sa ca instrument politic. Este esențial să ne întrebăm dacă această practică este cu adevărat în interesul societății și al justiției.
Sursa: RFI
