Curtea de Apel București, reacție la materialul Recorder: termenele de prescripție erau deja împlinite anterior datei înregistrării cauzei
Reprezentanții Curții de Apel București au făcut o declarație clară, subliniind că analiza dosarelor de corupție din ultimii trei ani demonstrează că termenele de prescripție erau deja împlinite înainte de data înregistrării cauzei la CAB sau au intervenit imediat după ce dosarul a fost preluat de instanță. Magistrații consideră că pasivitatea legislativului și durata excesivă a urmăririi penale sunt principalele cauze ale prescrierii.
Publicația Recorder a fost subiectul unei reacții din partea CAB, care a transmis un document intitulat „Informare Recorder”, în care oferă clarificări cu privire la dosarele de corupție și modificările completurilor de judecată. În acest document, instanța afirmă că acuzațiile de influențare a soluțiilor în dosarele de corupție prin modificarea compunerii completurilor nu sunt susținute de datele obiective ale dosarelor și nici de cadrul legal aplicabil.
Analiza statistică a situației arată că, din cele 22 de dosare de corupție, doar 3 (13,64%) s-au prescris în timpul judecății la Curtea de Apel București, în timp ce 19 dosare (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizării instanței. În cele trei dosare în care prescripția a intervenit după sesizarea CAB, aceasta s-a produs la intervale de 9 zile, 3 luni și 5 luni, ceea ce sugerează că instanța a fost sesizată cu cauze aflate deja la limita termenului legal.
Curtea de Apel București a subliniat că prescripția intervenită la doar 9 zile de la sesizare nu poate fi asociată cu conduita instanței, având în vedere că un asemenea interval nu permite exercitarea unei influențe reale asupra cursului procesului. De asemenea, intervalele de 3 luni și 5 luni sunt considerate compatibile cu procedura normală de fixare a primului termen, comunicarea actelor și respectarea dreptului la apărare.
Instanța a fost învestită cu cauze vechi, unele având fapte săvârșite cu 8-10 ani înainte, ceea ce limitează obiectiv posibilitatea de judecare pe fond. Analiza graficelor statistice arată că CAB a aplicat legea în mod activ și responsabil, dispunând măsuri de confiscare specială ori de câte ori au existat bunuri sau foloase susceptibile de confiscare, chiar și în cazurile în care acțiunea penală a încetat din cauza prescripției.
În plus, Curtea a valorificat eficient probatoriul administrat în fazele anterioare ale procesului, contribuind la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și respectând atât cerințele dreptului intern, cât și standardele europene privind combaterea corupției.
Referitor la acuzațiile de „artificii procedurale” prin schimbarea completurilor, CAB a explicat că modificările s-au realizat în conformitate cu legea de organizare judiciară și Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Magistrații au subliniat că pasivitatea legislativului, care nu a modificat un text din Codul penal în acord cu deciziile CCR, și durata excesivă a urmăririi penale sunt cauzele reale ale prescrierii.
Curtea de Apel București a anunțat că, în ultimii trei ani, s-au operat modificări ale completurilor de judecată în 361 de cazuri, cauzate de pensionări, retrageri din activitate, promovări la instanțe superioare sau integrarea noilor magistrați. Aceste modificări au avut exclusiv cauze obiective, conform reprezentanților instanței.
Instanța a reafirmat respectul pentru libertatea presei și rolul esențial al jurnalismului într-o societate democratică, dar a subliniat necesitatea unei informări riguroase și complete, mai ales când sunt vizate instituții fundamentale ale statului. CAB a menționat că nu a fost solicitată să își exprime punctul de vedere înainte de difuzarea materialului, ceea ce ar fi fost necesar pentru asigurarea unei informări echilibrate a publicului.
În concluzie, Curtea de Apel București a prezentat câteva principii de organizare și funcționare, subliniind că activitatea sa se desfășoară în strictă conformitate cu principiul legalității, independența judecătorului și respectarea regulilor stabilite de legislația în vigoare. Orice măsură administrativă adoptată are ca scop asigurarea continuității actului de justiție și a funcționării normale a completurilor de judecată.
