Un scandal politic cu implicații neașteptate: Călin Georgescu și declarația de avere nesemnată
Într-un episod care ridică semne de întrebare asupra integrității procesului electoral, Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale, a depus o anexă la declarația de avere fără a o semna. Documentul, menit să clarifice aspecte financiare controversate, a generat o criză procedurală în cadrul Biroului Electoral Central (BEC), ducând la suspendarea ședinței și, ulterior, la invalidarea candidaturii sale.
În anexă, Georgescu recunoaște primirea unor bunuri „cu titlu gratuit” în timpul campaniei electorale anterioare, inclusiv utilizarea unui autoturism oferit de Horațiu Potra. Aceste beneficii, omise anterior din declarațiile oficiale, au fost estimate ca economii substanțiale, dar nu au fost declarate ca venituri. Această omisiune ridică întrebări serioase despre transparența și conformitatea cu normele legale.
Decizia BEC: o lovitură pentru candidatura lui Georgescu
Invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu a fost decisă cu 10 voturi împotrivă și doar 4 în favoare, acestea din urmă venind din partea reprezentanților AUR, SOS, POT și USR. Restul membrilor, inclusiv magistrați și reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente (AEP), au considerat că lipsa semnăturii și neregulile din declarația de avere sunt suficiente pentru a respinge candidatura. Într-un gest de protest, reprezentanții AUR și POT au părăsit sala, refuzând să-și vadă voturile consemnate.
Deși nu este clar dacă lipsa semnăturii a fost motivul principal al invalidării, decizia BEC a generat o undă de șoc în rândul susținătorilor lui Georgescu. Aceștia au acuzat o conspirație politică și au anunțat că vor contesta hotărârea la Curtea Constituțională a României (CCR).
O anexă plină de „scăpări neintenționate”
În încercarea de a justifica omisiunile, Georgescu a detaliat în anexă mai multe „scăpări neintenționate”. Printre acestea se numără necunoașterea unor acțiuni deținute de soția sa, conturi bancare neutilizate, precum și beneficii primite sub formă de utilizare gratuită a unor autoturisme. De asemenea, el a menționat erori în raportarea veniturilor și soldurilor conturilor bancare, invocând o interpretare greșită a pragurilor legale.
Aceste explicații, deși prezentate ca dovezi ale bunei credințe, ridică întrebări serioase despre competența și atenția la detalii ale candidatului. În contextul unei campanii prezidențiale, astfel de erori pot submina încrederea publicului și pot alimenta suspiciuni privind integritatea procesului electoral.
Reacții și implicații politice
Decizia BEC a stârnit reacții puternice din partea susținătorilor lui Georgescu, dar și a oponenților săi politici. Reprezentanții AUR și POT au denunțat ceea ce consideră a fi o „execuție politică”, în timp ce alți actori politici au subliniat necesitatea respectării stricte a normelor legale. În același timp, invalidarea candidaturii lui Georgescu deschide calea pentru alți candidați, inclusiv pentru posibile figuri-surpriză.
Într-un peisaj politic deja marcat de tensiuni și controverse, acest episod evidențiază fragilitatea procesului electoral și nevoia de transparență și responsabilitate din partea tuturor candidaților. Rămâne de văzut dacă Georgescu va reuși să-și salveze candidatura printr-o contestație la CCR sau dacă acest incident va marca sfârșitul ambițiilor sale politice.
