CCR AMÂNĂ, DIN NOU, DECIZIA PRIVIND PENSIILE SPECIALE ALE MAGISTRAŢILOR
Curtea Constituţională a României a decis să amâne din nou pronunţarea asupra Legii pensiilor magistraţilor, care vizează modificarea modului de calcul al pensiilor şi condiţiile de pensionare pentru judecători şi procurori. Această amânare, programată pentru luni, 28 decembrie 2025, reprezintă a doua oară când judecătorii CCR nu reușesc să ajungă la o concluzie. Prima amânare a avut loc pe 10 decembrie 2025, când, după o discuţie de peste trei ore, s-a decis că este nevoie de mai mult timp pentru a analiza implicaţiile legii.
Legea în discuţie, pentru care guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului, prevede creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor şi modificarea modului în care se calculează pensia acestora, ambele măsuri urmând să fie implementate treptat pe parcursul a 15 ani. Judecătorii CCR au fost sub o presiune considerabilă din partea opiniei publice, mai ales după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, care a generat un val de reacţii şi proteste pe tema justiţiei.
În cadrul şedinţei din 10 decembrie, discuţiile au fost intense, iar divergenţele de opinie între judecători au fost evidente. Potrivit unor surse din interiorul CCR, dezbaterile au fost aprinse, iar judecătoarea Simina Tănăsescu a avut un rol central în prezentarea raportului. Această lege a fost respinsă anterior de CCR din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce a condus la o a doua încercare de asumare a răspunderii de către guvern.
CE PREVEDE LEGEA CARE MODIFICĂ PENSIILE MAGISTRAȚILOR
Legea pentru care Ilie Bolojan a solicitat aprobarea Parlamentului pe 2 decembrie 2025 aduce o modificare semnificativă faţă de prima variantă, care a fost respinsă. Aceasta introduce o perioadă de tranziție extinsă de 15 ani, în loc de 10, pentru implementarea noilor reglementări. Conform noilor prevederi, pensia magistraţilor va fi stabilită la 70% din ultimul salariu net, similar cu forma anterioară, dar cu o tranziţie mai lungă.
Astfel, vârsta de pensionare va creşte treptat, ajungând la 65 de ani în anul 2042. În fiecare an, vârsta de pensionare va fi majorată cu câte un an, iar magistraţii vor putea opta pentru pensionare anticipată, cu condiţia să aibă o vechime de 35 de ani. Totuşi, cei care aleg această opţiune înainte de a împlini 65 de ani vor suporta o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.
În prezent, pensia de serviciu a magistraţilor este de 80% din ultimul salariu brut, ceea ce a generat controverse şi dezbateri intense în societate. Modificările propuse de guvern sunt privite cu scepticism de către o parte a opiniei publice, care consideră că acestea nu sunt suficiente pentru a asigura o justiţie echitabilă şi transparentă.
În concluzie, amânarea deciziei CCR reflectă complexitatea şi sensibilitatea subiectului pensiilor speciale ale magistraţilor, un aspect crucial în contextul reformelor necesare în sistemul judiciar românesc.
