Călin Georgescu și închiderea Asociației Pământul Strămoșesc
Pe 6 iunie 2025, Călin Georgescu, fost candidat la președinție, a anunțat oficial dizolvarea Asociației Pământul Strămoșesc. Această organizație, care a servit ca un vehicul ideologic pentru promovarea viziunii sale asupra unei Românii suveraniste, a fost în centrul unor controverse legate de radicalismul mistic și reciclarea simbolisticii legionare.
Mesajul de adio: o retorică naționalistă
În mesajul său de despărțire, Georgescu a invocat durerea și suferința neamului românesc, afirmând că „uitarea este o formă de moarte”. Această formulare, deși poetică, reflectă o retorică naționalistă profundă, care a fost folosită pentru a justifica acțiunile organizației sale. Fondatorii asociației au subliniat că „neamul care nu-și plânge strămoșii nu-și poate iubi copiii”, o afirmație care îmbină sentimentul de apartenență cu o viziune nostalgică asupra trecutului.
Controversele din jurul asociației
Asociația Pământul Strămoșesc nu a fost doar un ONG cultural, ci a fost implicată în activități politice și ideologice controversate. Georgescu a încercat să coaguleze o platformă prezidențială bazată pe proiectul său „Apă. Hrană. Energie”, care a fost criticat pentru conținutul său plin de teorii ale conspirației și fake news-uri. În februarie 2025, asociația a intrat în atenția autorităților, fiind subiectul unor percheziții legate de finanțarea ilegală a campaniei electorale.
Legături cu extrema dreaptă
Denumirea „Pământul Strămoșesc” nu este întâmplătoare, având rădăcini adânci în istoria Mișcării Legionare. Aceasta a fost asociată cu ideologia extremă a interbelicului, iar Georgescu a fost acuzat că a reciclat simboluri legionare fără a le asuma deschis. Această abordare a fost criticată de cercetători care au subliniat pericolul reînvigorării unor ideologii extremiste în contextul actual.
Retorica naționalistă și sursele sale
Discursul folosit de Asociația Pământul Strămoșesc se bazează pe o combinație de surse ideologice, inclusiv reinterpretări biblice, cultul suferinței naționale și idealizarea satului românesc. Această amestecare de teme a devenit fundamentul unui ecosistem mai larg de organizații care promovează naționalismul mistic și radicalismul în România.
Consecințele închiderii asociației
Închiderea Asociației Pământul Strămoșesc ridică întrebări cu privire la viitorul ideologiilor extremiste în România. Deși Georgescu susține că „duhul asociației rămâne viu”, realitatea este că astfel de organizații pot continua să influențeze opinia publică, chiar și în absența unei structuri formale. Această situație subliniază necesitatea unei vigilențe continue în fața extremismului și a radicalizării în societatea românească.
