PSD lasă rectificarea bugetară să treacă. Nazare are timp să arate gaura din buget

PSD nu mai blochează rectificarea bugetară. Nazare are două săptămâni în plus pentru bilanțul finanțelor

Social-democrații nu mai condiționează prima rectificare bugetară și îi acordă ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, un termen suplimentar de două săptămâni pentru a prezenta situația reală a bugetului, atât pe cash, cât și conform metodologiei europene ESA. Informația a fost confirmată joi de surse politice.

O primă rectificare, de urgență, ar urma să fie adoptată vineri, cu condiția obținerii tuturor avizelor necesare până atunci. Prin aceasta vor fi alocați bani pentru zonele aflate în situație critică, precum sănătatea și ordinea publică, inclusiv pentru spitale, ambulanțe și salariile profesorilor. Fondurile vor proveni din reținerile de 10% aplicate bugetelor ministerelor.

PSD nu condiționează această primă rectificare, ci pe cea de-a doua, care ar urma să aibă loc după jumătatea lunii noiembrie, după publicarea datelor Institutului Național de Statistică. Atunci vor fi alocați bani către mai multe domenii, în funcție de solicitările fiecărui minister. Ulterior, ar urma să înceapă discuțiile pentru bugetul de anul viitor, pe masă aflându-se indexarea pensiilor, eliminarea CASS pentru mame și, posibil, taxarea criptomonedelor. Potrivit surselor, pensiile nu vor crește etapizat, iar planul PSD ar fi să înceapă cu majorarea pensiilor și eliminarea CASS pentru mame, urmând ca ulterior să fie analizat când va exista spațiu bugetar pentru creșterea alocațiilor și a salariilor bugetarilor.

Social-democrații au amenințat anterior că nu vor susține nicio rectificare bugetară până când ministrul Finanțelor nu va prezenta public situația reală a bugetului. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit marți cu Alexandru Nazare, iar în urma discuției a reieșit că statul are de acoperit plăți restante și cheltuieli de zeci de miliarde de lei până la sfârșitul anului: 5 miliarde de lei pentru concediile medicale, 15 miliarde de lei pentru lucrări executate dar nefacturate, 5 miliarde de lei pentru plăți către magistrați și 10-12 miliarde de lei pentru funcționarea statului. La acestea se adaugă aproximativ 40 de miliarde de lei ținând de construcția bugetului pe 2026.

Bugetul pe anul în curs a fost construit pe o creștere economică de peste 2,1%, însă datele prezentate în discuțiile de marți indică o contracție economică anuală de 0,7%, ceea ce pune presiune suplimentară pe finanțele statului. Cea mai dificilă situație este în sănătate, unde ministrul Alexandru Rogobete a acuzat că facturi neplătite în valoare de 30 de miliarde de lei au fost lăsate de Guvernul Bolojan. El a declarat că dezastrul de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate este „fără precedent”, iar datoriile către spitalele publice sunt uriașe, avertizând că ministrul Finanțelor ar putea fi chemat să dea explicații în Parlament dacă nu explică public situația reală a bugetului.

Grupul USR din Camera Deputaților a depus miercuri la Biroul Permanent o solicitare pentru prezența ministrului Finanțelor la „Ora Guvernului”, în data de 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și noile cifre invocate de PSD. Și AUR vrea ca premierul Luca Niculescu să explice Parlamentului situația deficitului bugetar, fiind chemat la „Ora prim-ministrului” în data de 2 noiembrie 2026.

Întârzierea rectificării bugetare nu aduce nicio economie, ci ar putea împovăra economia cu costuri de 10-15 milioane de lei în fiecare zi, între 300 și 450 de milioane de lei pe lună, potrivit unei analize realizate de Frames. Banii s-ar pierde din cauza plăților pe care statul le datorează companiilor și nu le face la timp, dar și din cauza dobânzilor și penalităților acumulate. Adrian Negrescu, managerul Frames, a explicat că ministerele au cerut la prima rectificare aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB, o sumă „exorbitantă, absolut ireală”. El a arătat că firmele de construcții așteaptă plata unor facturi de circa 15 miliarde de lei pentru lucrări publice, statul datorează furnizorilor de energie între 5 și 8 miliarde de lei din schemele de compensare, sentințele definitive privind salariile magistraților se ridică la aproape 13 miliarde de lei, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate mai are nevoie de 6,4 miliarde de lei până la final de an pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate.