Coridorul Vertical și reactoarele modulare de la Doicești, reincluse în programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan
Două proiecte energetice în care sunt implicați parteneri americani, contestate public de fostul premier Ilie Bolojan, au fost reevaluate și incluse în programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan: Coridorul Vertical de gaze și reactoarele modulare de mici dimensiuni de la Doicești.
Cele două proiecte apar în documentul depus în Parlament la capitolul „România pro-europeană și transatlantică”, unde se menționează construirea parteneriatului strategic cu Statele Unite pe investiții în tehnologie, energie și apărare. Programul prevede transformarea României în platformă energetică regională prin infrastructura Coridorului Vertical, dezvoltarea investițiilor în Marea Neagră, proiectele nucleare de la Cernavodă și reactoarele modulare.
De asemenea, proiectele sunt incluse în capitolul „Energie nucleară și proiecte strategice”, printre obiective numărându-se continuarea proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni „numai în condiții de viabilitate economică demonstrată”, explorarea altor tehnologii de reactoare modulare și consolidarea rolului de tranzit al României prin Coridorul Vertical și Coridorul Verde.
Sebastian Burduja: Coridorul Vertical, susținut de Uniunea Europeană
Sebastian Burduja, propus să revină în funcția de ministru al Energiei, a declarat că este un susținător al Coridorului Vertical, proiect pe care l-a sprijinit și în mandatele sale din 2023 și 2025. El a explicat că, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, gazele rusești tranzitau de la nord spre sud, iar acum se urmărește fluxul invers, de la sud spre nord, inclusiv din terminalele GNL din Grecia prin Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.
Burduja a precizat că Uniunea Europeană susține acest proiect ca sursă alternativă la gazele rusești. El a negat că Ilie Bolojan s-ar fi împotrivit proiectului, dar a făcut o distincție între statutul de țară de tranzit și achiziția de GNL american, în contextul în care România își acoperă aproape 100% din consum și va avea producție dublă datorită gazului din Neptune Deep. „Noi trebuie să tranzităm gazele prin acest coridor și să încasăm tarifele de tranzit, dar în termeni comerciali nu există competiție între gazul pe țeavă și GNL”, a afirmat el.
Poziția Asociației România Inteligentă
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă, a declarat că proiectul Coridorului Vertical este benefic pentru România, dar statul ar trebui să aibă o strategie de expansiune și să nu se angajeze în contracte păguboase. „Coridorul Vertical, în primul și în primul rând, este în interesul României. Dacă cineva trece prin țara ta, plătește ca să treacă”, a explicat el, adăugând că opoziția față de acest proiect este „o mare prostie”.
Contextul demiterii Guvernului Bolojan
Declarațiile privind Coridorul Vertical vin în contextul în care publicația Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat că americani ar fi fost implicați în demiterea Guvernului Bolojan. Potrivit anchetei, diplomata ar fi spus, în martie, la o cină la Atena, că Washingtonul „poate face asta oricărei țări dorim”.
Guvernul României a fost demis în mai, printr-o moțiune de cenzură votată de PSD, AUR și PACE, cu 281 de voturi. Kimberly Guilfoyle a vizitat Bucureștiul în contextul discuțiilor despre Coridorul Vertical și s-a întâlnit, la 31 martie, inclusiv cu Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan. Grindeanu a respins orice legătură între aceste discuții și căderea Guvernului, precizând că întâlnirile au vizat doar proiectul energetic.
Criticile la adresa lui Ilie Bolojan
Sociologul și fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu a susținut că declarațiile publice ale lui Ilie Bolojan despre mini-reactoarele de la Doicești și Coridorul Vertical au afectat relația României cu Statele Unite și ar fi putut avea consecințe asupra procesului de aderare la OECD. Potrivit acestuia, Bolojan a argumentat public că gazul american este mai scump decât cel românesc și că nu vede de ce România ar trebui să îl cumpere.
În privința proiectului de la Doicești, Ilie Bolojan a declarat că există „probleme pe care nu le putem nega” și că a informat partenerul american despre acestea. El a precizat că din suma de peste 240 de milioane de dolari pusă la dispoziție de Nuclearelectrica există un teren, o companie cu angajați și un studiu de fezabilitate, dar pentru realizarea proiectului ar fi nevoie de câteva miliarde de euro care nu sunt disponibile.

