Centrala de la Cernavodă ar putea porni în două săptămâni, pe fondul creșterii Dunării

Reluarea activității la Cernavodă, estimată pentru finalul lunii octombrie

Centrala Nucleară de la Cernavodă ar putea reintra în funcțiune în aproximativ două săptămâni, pe fondul unei creșteri a nivelului Dunării la Baziaș, potrivit declarațiilor făcute de Dumitru Chisăliță, ministrul propus pentru a conduce Ministerul Energiei. Acesta a precizat că primul reactor ar putea fi repornit în circa două săptămâni, iar cel de-al doilea imediat după data de 1 noiembrie, dacă prognozele hidrologice se mențin.

„Avem în momentul de față problema Cernavodă, o centrală care este oprită de aproape trei luni de zile, care a scos 20% din sistem. Reorientarea către repornirea acestei centrale este esențială pentru ca iarna următoare să fie o iarnă care să poate să fie trecută”, a declarat Chisăliță. El a explicat că nivelul Dunării la Baziaș a început să crească în jurul datei de 12 octombrie, iar această evoluție ar putea permite reluarea producției de energie electrică.

Ambele reactoare, oprite din cauza debitului scăzut al Dunării

Cele două unități ale centralei au fost oprite controlat din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului, care afectează alimentarea cu apă necesară pentru răcire. Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026.

Nuclearelectrica a precizat că, pe toată perioada opririi, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent, iar situația afectează exclusiv producția de energie electrică. De asemenea, secretarul de stat Cristian Bușoi a afirmat că nu există niciun risc pentru securitatea nucleară, iar sistemele de siguranță funcționează și echipamentele sunt protejate.

Debite istoric de mici și măsuri de urgență

Debitele Dunării la intrarea în țară au scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă, iar fluviul se află la minime istorice. Nivelul apei la Cernavodă a ajuns la 10 octombrie la cota de –259 de centimetri, la numai trei centimetri deasupra pragului de –262 de centimetri, sub care pomparea apei de răcire devine problematică. În acest context, Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea de urgență a debitului fluviului cu apă din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei.

Repornirea, importantă pentru bilanțul energetic al iernii

Cele două reactoare asigură 1.300 de megawați în bandă, iar repunerea lor în funcțiune ar reduce necesitatea importurilor de energie, în special seara, când cererea este cea mai ridicată și prețurile sunt cele mai mari. Chisăliță a subliniat totodată că este primordial ca Guvernul să pregătească o strategie pentru ca o astfel de criză să nu se mai repete și că, până când România nu va avea certitudinea siguranței energetice, nu trebuie oprite capacități existente, cum sunt centralele pe cărbune.