Vicepremierul Oana Gheorghiu își prezintă bilanțul după o lună de mandat
Vicepremierul Oana Gheorghiu a depus jurământul de învestitură pe 30 octombrie 2025, în fața președintelui Nicușor Dan, și de atunci a avut un mandat plin de provocări și angajamente. După o lună de activitate, aceasta a decis să facă public bilanțul său, evidențiind progresele și planurile pentru reforma companiilor de stat, un subiect de maximă importanță pentru economia românească.
Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu a subliniat că primele săptămâni în funcție au fost dedicate definirii unei strategii clare pentru reformarea companiilor de stat. Aceasta a menționat că a fost esențial să formeze echipe eficiente și să stabilească priorități de lucru, având în vedere complexitatea sistemului și blocajele existente. Vicepremierul a subliniat că România are peste 1.500 de companii de stat, dintre care unele sunt vitale, în timp ce altele consumă resurse fără a aduce rezultate, afectând astfel economia și societatea.
Oana Gheorghiu a anunțat că săptămâna viitoare vor fi selectate primele 10 companii din domeniile energiei și transporturilor care vor intra în procesul de reformă. Aceasta a subliniat importanța unei „abordări strategice” în locul unei reacții impulsive, afirmând că este crucial să se găsească soluții de eficientizare care să țină cont de nevoile angajaților și de dezvoltarea comunităților în care aceste companii activează.
În ceea ce privește debirocratizarea, vicepremierul a declarat că obiectivul este de a crea o relație mai umană și mai puțin împovărătoare între cetățeni și stat. Gheorghiu a recunoscut că nu este posibil să se elimine instantaneu absurdul din birocrația românească, dar a promis că va lucra la un set de măsuri menite să simplifice interacțiunile administrative. În acest sens, au fost identificate principalele blocaje administrative, iar măsurile concrete vor fi anunțate în curând.
Un alt aspect important pe agenda sa este digitalizarea, unde Oana Gheorghiu a subliniat necesitatea unei strategii guvernamentale unitare. Aceasta a afirmat că România dispune de proiecte bune și de specialiști competenți în domeniul digitalizării, dar coordonarea a fost o problemă majoră. La Summitul pentru guvernanță digitală, organizat la Cotroceni, Gheorghiu a discutat despre importanța creării unui ecosistem în care instituțiile să colaboreze eficient.
În prima lună de mandat, vicepremierul a efectuat și prima sa vizită externă la Stuttgart, unde s-a întâlnit cu premierul landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, și cu reprezentanți ai diasporei române. Gheorghiu a subliniat importanța diasporei, afirmând că aceasta a fost un pilon de sprijin pentru România în momente dificile și că reformele trebuie să țină cont de contribuția acesteia.
Oana Gheorghiu a promis transparență în activitatea sa și a subliniat că nu va face promisiuni goale. Aceasta a declarat că implementarea reformelor necesită colaborarea între sectorul public, privat și societate, subliniind importanța comunicării eficiente pentru a evita blocajele.
Controversele din jurul numirii sale
Numirea Oanei Gheorghiu a fost controversată, fiind contestată de PSD, care a cerut retragerea sa din funcție din cauza unor postări anterioare pe rețelele sociale. Gheorghiu a fost criticată pentru comentariile sale dure la adresa fostului președinte american Donald Trump și vicepreședintelui JD Vance, pe care i-a descris în termeni foarte negativi. În fața acestor critici, vicepremierul a afirmat că opiniile exprimate anterior nu angajează statul român și că sunt rezultatul dreptului său la liberă exprimare.
În concluzie, Oana Gheorghiu își asumă responsabilitatea pentru mandatul său și promite un proces riguros, transparent și verificabil în reformele pe care le propune. Cu toate provocările și controversele întâmpinate, aceasta pare hotărâtă să își îndeplinească obiectivele și să contribuie la dezvoltarea României.
