Promisiuni fiscale și realități economice: TVA și impozitul progresiv
Declarațiile ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, privind menținerea TVA la 19% și excluderea introducerii unui impozit progresiv în 2025 ridică întrebări esențiale despre sustenabilitatea bugetară. Garanția oferită „cu funcția” subliniază o abordare fermă, dar lasă loc pentru scepticism în contextul unui deficit bugetar semnificativ și al presiunilor economice. Este această strategie una realistă sau doar o încercare de a calma temerile publicului?
Ministrul a subliniat că bugetul pentru 2025 va fi construit fără creșteri de taxe sau impozite, inclusiv TVA. Totuși, în condițiile în care deficitul bugetar trebuie redus, iar cheltuielile publice au crescut considerabil în 2024, rămâne de văzut cum vor fi echilibrate aceste variabile. În plus, excluderea impozitării suplimentare pentru veniturile mari ridică întrebări despre echitatea fiscală și despre capacitatea statului de a genera venituri suplimentare fără a afecta categoriile vulnerabile.
Reducerea cheltuielilor: soluție sau simplă retorică?
Un alt punct central al declarațiilor ministrului este reducerea cheltuielilor publice. Deși această măsură este prezentată ca o soluție pentru diminuarea deficitului, detaliile rămân vagi. Investițiile în digitalizarea ANAF și eficientizarea colectării fiscale sunt menționate ca direcții prioritare, dar impactul acestor măsuri asupra veniturilor bugetare necesită o analiză mai profundă. Este digitalizarea suficientă pentru a compensa cheltuielile crescute din anii precedenți?
În același timp, ministrul a exclus posibilitatea concedierilor în sectorul public, optând pentru „reorganizări și comasări”. Această abordare ridică întrebări despre eficiența reală a aparatului de stat și despre capacitatea acestuia de a se adapta la nevoile economice actuale. Fără o reducere semnificativă a cheltuielilor de funcționare, promisiunile privind menținerea taxelor la niveluri actuale par dificil de realizat.
Salarii și pensii: stagnare sau ajustare strategică?
Un alt aspect controversat este decizia de a nu indexa salariile și pensiile în 2025. Deși ministrul a lăsat deschisă posibilitatea unor ajustări în funcție de evoluția indicatorilor macroeconomici, această măsură poate genera nemulțumiri sociale. Într-un context economic marcat de inflație și creșteri ale costurilor de trai, stagnarea veniturilor poate accentua inegalitățile și vulnerabilitățile sociale.
În plus, lipsa unei strategii clare pentru susținerea categoriilor defavorizate ridică semne de întrebare despre prioritățile guvernului. Este această decizie o măsură temporară sau un semnal al unor dificultăți financiare mai profunde?
Perspective economice și dileme fiscale
Declarațiile ministrului Tanczos Barna evidențiază o abordare precaută în gestionarea finanțelor publice, dar ridică întrebări fundamentale despre sustenabilitatea pe termen lung. În absența unor măsuri clare de creștere a veniturilor bugetare și de reducere a cheltuielilor, promisiunile privind menținerea TVA și excluderea impozitului progresiv par mai degrabă optimiste decât realiste.
Într-un context economic complex, cu presiuni interne și externe, rămâne de văzut dacă aceste angajamente vor putea fi respectate fără a compromite stabilitatea financiară a țării. Este esențial ca deciziile fiscale să fie fundamentate pe o analiză riguroasă și să țină cont de impactul lor asupra tuturor categoriilor sociale.
