Protestul PUSL pentru demisia ministrului Diana Buzoianu
Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) a organizat marți dimineață un protest în fața Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cerând cu insistență demisia ministrului Diana Buzoianu. Această acțiune vine în contextul unei crize severe a apei potabile care afectează aproximativ 150.000 de oameni din județele Prahova și Dâmbovița, care se confruntă cu lipsa apei la robinet sau primesc apă contaminată cu mâl.
Liderul PUSL, Liviu Negoiță, a fost prezent la protest având în mână o sticlă umplută cu apă murdară, simbolizând gravitatea situației. „Demisia ar fi trebuit să fie un gest de normalitate. Faptul că doamna ministru Diana Buzoianu nu a demisionat ne obligă să ieșim în stradă și să-i cerem demisia. Nu se poate ca atunci când abandonezi peste 100.000 de oameni, bătrâni, oameni bolnavi, copii, să vii să ne spui povestea acarului Păun”, a declarat Negoiță, subliniind responsabilitatea politică a ministrului pentru criza actuală.
Negoiță a avertizat că lipsa apei nu afectează doar sănătatea populației, ci și educația, economia locală și siguranța comunităților. „Indiferența ministerului agravează un dezastru administrativ”, a adăugat el, cerând un răspuns clar din partea autorităților. „Nu vom accepta ca cetățenii să fie tratați ca și cum nu ar exista”, a subliniat liderul PUSL.
Protestul a fost precedat de declarațiile tranșante ale Grațielei Gavrilescu, președintele Biroului Executiv al PUSL și fost ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor. Aceasta a criticat lipsa de responsabilitate de la vârful ministerului, afirmând: „Îmi pare rău că în anul 2025 am fost nevoiți să stăm fără apă, numai pentru că unii au spus simplu, dar și-au asumat să fie în funcție de conducere înaltă, de ministru – ‘Nu am fost informată’. Nu ai voie să folosești această frază!”
PUSL a anunțat că va continua demersurile publice și instituționale până la rezolvarea urgentă a crizei și restabilirea accesului la apă curată pentru toți cetățenii afectați. Această situație evidențiază nu doar o problemă administrativă, ci și o criză de încredere în capacitatea autorităților de a gestiona problemele fundamentale ale cetățenilor.
