Proiectul de lege pentru donarea de sânge de către minori: o oportunitate ratată?
Într-un context în care criza de sânge din România afectează direct viețile pacienților, Parlamentul a respins un proiect de lege care ar fi permis minorilor de 17 ani să doneze sânge, cu acordul părinților sau al tutorilor legali. Propunerea, inițiată de deputații USR Diana Stoica, Oana Țoiu și Adrian Wiener, a fost respinsă atât de Senat, cât și de Camera Deputaților, for decizional. Această decizie ridică întrebări serioase despre prioritățile legislative și despre capacitatea de a răspunde unei nevoi critice din sistemul de sănătate.
Argumentele inițiatorilor: o soluție pentru o problemă acută
Conform inițiatorilor, proiectul ar fi putut aduce peste 200.000 de noi donatori de sânge, contribuind semnificativ la reducerea deficitului din Centrele de Transfuzii. În prezent, unul din trei români nu primește sângele necesar în timp util, o situație alarmantă care persistă de ani de zile. În plus, măsura ar fi aliniat România la standardele unor țări precum SUA, Canada și Marea Britanie, unde tinerii de 17 ani pot dona sânge în condiții reglementate.
Directiva europeană permite această practică, iar medicii pediatri consultați de inițiatori au confirmat că nu există contraindicații medicale pentru donarea de sânge de către tineri, atâta timp cât sunt respectate criteriile de eligibilitate. În ciuda acestor argumente, coaliția de guvernare a respins proiectul, refuzând să adopte o măsură care ar fi putut salva vieți.
Critici la adresa coaliției de guvernare
Diana Stoica, membră a Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, a acuzat coaliția de guvernare de lipsă de interes față de îmbunătățirea accesului pacienților la componentele sanguine vitale. Ea a subliniat că, pe lângă respingerea acestui proiect, guvernul nu a reușit să reorganizeze sistemul de transfuzii sanguine și nici să construiască un nou centru de transfuzii în București, promisiuni care rămân neonorate.
Oana Țoiu a evidențiat implicarea tinerilor în inițiative civice, menționând că aceștia sunt mai activi decât generațiile anterioare și doresc să contribuie la binele comun. Proiectul respins făcea parte din programul „Parlamentul pentru TINEri”, care a implicat peste 1.500 de elevi și studenți, demonstrând dorința acestora de a se implica activ în societate.
Implicarea tinerilor: o resursă nevalorificată
Pe lângă creșterea numărului de donatori, proiectul ar fi avut și un impact educativ, responsabilizând tinerii și pregătindu-i pentru rolul de cetățeni activi. În plus, donarea de sânge aduce beneficii pentru sănătate și oferă diverse avantaje pentru donatori, aspecte care ar fi putut încuraja participarea.
În alte țări, această strategie s-a dovedit eficientă, contribuind la reducerea deficitului de sânge și la crearea unei culturi a solidarității. Refuzul de a adopta o astfel de măsură în România ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea decidenților politici de a prioritiza nevoile reale ale cetățenilor.
Consecințele respingerii: o criză perpetuată
Decizia Parlamentului de a respinge acest proiect de lege perpetuează o criză care afectează direct viețile pacienților. În lipsa unor măsuri concrete, Centrele de Transfuzii vor continua să se confrunte cu un deficit major, iar pacienții vor rămâne fără acces la tratamentele necesare.
Într-un sistem de sănătate deja fragil, refuzul de a adopta soluții pragmatice și eficiente nu face decât să agraveze problemele existente. Este imperativ ca decidenții politici să reevalueze prioritățile și să acționeze în interesul cetățenilor, înainte ca această criză să atingă proporții și mai dramatice.
