Concedieri masive în Ministerul Energiei: O măsură necesară sau o decizie controversată?
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat o reducere semnificativă a personalului din cadrul instituției pe care o conduce. Aproximativ 20% dintre angajați vor fi disponibilizați, iar posturile vacante, în număr de 80, vor fi desființate. Această măsură face parte dintr-un program de reducere a cheltuielilor, într-un minister care numără doar 280 de angajați, fiind considerat unul dintre cele mai mici din administrația publică.
Declarațiile ministrului au fost tranșante: „Cei care nu livrează performanță să-și caute de muncă în altă parte, inițial în mediul privat.” Această poziție ridică întrebări despre criteriile de evaluare a performanței și despre impactul pe care aceste concedieri îl vor avea asupra funcționării instituției. Burduja a subliniat că orice instituție publică poate îmbunătăți performanța managerială și poate funcționa cu mai puțini angajați, păstrându-i pe cei competenți.
Bugetul ANRE: Creșteri salariale și cheltuieli controversate
În contrast cu măsurile de austeritate anunțate de Guvern, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE) și-a majorat bugetul pentru 2025, ajungând la 262 milioane lei, față de 256 milioane lei în 2024. Cheltuielile de personal au crescut la 157 milioane lei, iar fondul de sporuri de vechime a ajuns la 26 milioane lei. În plus, ANRE a alocat 800.000 de euro pentru cheltuieli de publicitate, o decizie care a stârnit critici în contextul actual.
Ministrul Energiei a declarat că ANRE este subordonată Parlamentului, iar Comisia de industrii are dreptul să ceară lămuriri privind bugetul instituțional. Totuși, aceste creșteri bugetare contrastează puternic cu politica de austeritate promovată de Guvern, ridicând semne de întrebare cu privire la prioritățile și transparența cheltuielilor publice.
Reorganizarea instituțiilor publice: O soluție pentru reducerea deficitului?
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat planuri de comasare a unor instituții publice pentru a reduce cheltuielile din aparatul bugetar. Aceste reorganizări ar putea duce la o reducere de 10-15% a cheltuielilor de funcționare, contribuind la atingerea țintei de deficit de 7%. Totuși, Barna a precizat că nu vor exista concedieri masive, ci mai degrabă „plecări naturale” ale angajaților, prin pensionări sau migrarea către sectorul privat.
Un exemplu concret este comasarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului cu agenția responsabilă pentru ariile protejate, proces deja inițiat. Ministrul a exprimat dorința ca angajații performanți din sectorul public să își continue cariera în mediul privat, sugerând că aceste schimbări vor avea un impact pozitiv pe termen lung.
Întrebări fără răspuns: Performanță sau austeritate?
Deciziile recente ale Guvernului, de la concedieri în Ministerul Energiei până la creșterile bugetare ale ANRE, evidențiază o serie de contradicții în politica publică. În timp ce unele instituții sunt supuse reducerilor drastice, altele își permit majorări de cheltuieli, inclusiv pentru publicitate. Aceste măsuri ridică întrebări despre coerența și echitatea politicilor de austeritate și despre modul în care acestea vor influența eficiența administrației publice.
