Ministrul Finanțelor și „garanțiile divine”: o abordare controversată
Declarațiile recente ale ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, au stârnit o dezbatere intensă în spațiul public. Întrebat dacă Guvernul poate garanta că taxele nu vor crește în 2025, răspunsul său a fost unul neașteptat: „Garanțiile sunt oferite de Cel de Sus”. Această afirmație ridică semne de întrebare cu privire la predictibilitatea fiscală și seriozitatea mesajului transmis de un oficial de rang înalt al statului.
Într-un context economic marcat de incertitudini, invocarea unei surse divine pentru a justifica lipsa unor garanții concrete poate fi percepută ca o lipsă de responsabilitate. Mediul de afaceri și cetățenii deopotrivă așteaptă claritate și măsuri bine fundamentate, nu răspunsuri evazive care transferă responsabilitatea în afara sferei guvernamentale.
Deficitul bugetar și planurile de investiții: o ecuație complicată
Ministrul a subliniat că bugetul pe 2025 include cele mai mari investiții din istoria recentă, cu alocări semnificative pentru autostrăzi, infrastructura rurală și educațională. Totuși, aceste cheltuieli record vin într-un context de deficit bugetar estimat la 7%, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor și o evoluție favorabilă a veniturilor.
Întrebat despre existența unui plan B în cazul unor șocuri economice neprevăzute, cum ar fi pandemia sau războiul din Ucraina, ministrul a evitat să ofere detalii concrete, afirmând că „vom vorbi despre planul B dacă o să avem nevoie de un plan B”. Această lipsă de transparență și de pregătire strategică ridică întrebări cu privire la capacitatea Guvernului de a gestiona situații de criză.
Taxele și povara fiscală: un scenariu alarmant
Economistul Adrian Negrescu a avertizat asupra posibilității unei creșteri a TVA-ului, menționând că aceasta ar putea ajunge la 24%, o măsură care ar avea un impact semnificativ asupra costului vieții. Într-un context în care cheltuielile publice ating niveluri record, iar reformele structurale lipsesc, creșterea taxelor pare a fi soluția cea mai la îndemână pentru acoperirea deficitului.
Criticile aduse de Negrescu subliniază o problemă fundamentală: lipsa unei strategii coerente pentru reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței fiscale. În loc să se bazeze pe soluții sustenabile, Guvernul pare să opteze pentru măsuri de urgență care pot destabiliza și mai mult economia.
Promisiuni și realități: un echilibru precar
Tanczos Barna a promis că nu vor mai fi luate decizii fiscale din scurt, cum a fost cazul taxei pe stâlp, decât în situații de forță majoră. Totuși, această asigurare vine într-un context în care predictibilitatea fiscală este deja pusă sub semnul întrebării. Mediul de afaceri și cetățenii au nevoie de mai mult decât promisiuni; au nevoie de politici clare și de o viziune pe termen lung.
În concluzie, declarațiile și măsurile propuse de ministrul Finanțelor reflectă o abordare care lasă loc de interpretări și incertitudini. Într-un moment în care economia are nevoie de stabilitate și direcție, astfel de mesaje pot submina încrederea publicului și a investitorilor. Rămâne de văzut dacă Guvernul va reuși să echilibreze ambițiile de investiții cu nevoia de sustenabilitate fiscală.
