Promisiuni bugetare sau iluzii economice?
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat recent că România nu va atinge un deficit de 9% din PIB în 2025, promițând o disciplină bugetară strictă. Totuși, aceste afirmații ridică întrebări serioase despre fezabilitatea lor, având în vedere istoricul guvernelor anterioare în ceea ce privește depășirea cheltuielilor bugetare. Barna a subliniat că, sub conducerea sa, cheltuielile nu vor depăși limitele stabilite inițial, dar scepticismul rămâne, mai ales în contextul unui an electoral recent care a generat cheltuieli masive.
Schimbarea mentalității sau doar retorică politică?
Ministrul a pledat pentru o schimbare de mentalitate în gestionarea fondurilor publice, afirmând că România trebuie să devină un stat credibil și predictibil. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste intenții se vor concretiza sau dacă vor rămâne simple declarații politice. Barna a menționat că bugetul general consolidat pentru 2025 va reflecta o abordare responsabilă, dar întrebarea esențială este dacă această responsabilitate va fi suficientă pentru a acoperi deficitele structurale ale economiei românești.
TVA și impozitele: între promisiuni și realitate
În ceea ce privește taxele, ministrul a declarat că nu se dorește o majorare a TVA sau a impozitului pe venit. Totuși, având în vedere presiunile bugetare și angajamentele sociale, această poziție pare mai degrabă o dorință decât o certitudine. Barna a subliniat că digitalizarea și reducerea evaziunii fiscale ar putea aduce venituri suplimentare, dar eficiența acestor măsuri rămâne de demonstrat.
Indexarea pensiilor și sustenabilitatea bugetară
Ministrul a fost întrebat despre posibilitatea indexării pensiilor în 2025, răspunzând că prioritatea principală este menținerea plăților la nivelul din noiembrie 2024. Această abordare conservatoare reflectă constrângerile bugetare, dar ridică întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, mai ales în contextul unei economii fragile.
Reducerea taxării muncii: o promisiune amânată
Barna a recunoscut că reducerea taxării muncii este o prioritate pe termen lung, dar a subliniat că spațiul fiscal pentru astfel de măsuri este extrem de limitat în 2025. Această declarație evidențiază dilema guvernului: cum să echilibreze nevoia de venituri bugetare cu presiunile pentru reducerea poverii fiscale asupra angajaților.
Eliminarea facilităților fiscale: o decizie controversată
Eliminarea facilităților fiscale pentru anumite categorii de salariați a fost justificată de ministru ca parte a unui plan fiscal pe termen lung. Totuși, această măsură a generat nemulțumiri în rândul celor afectați, iar eficiența sa în reducerea deficitului bugetar rămâne discutabilă. Barna a sugerat că aceste pierderi ar putea fi compensate prin alte forme de sprijin, dar detaliile acestor măsuri sunt încă neclare.
ANAF și digitalizarea: soluția miraculoasă?
Ministrul a lăudat performanțele ANAF în colectarea veniturilor suplimentare în 2024, atribuind acest succes digitalizării și măsurilor împotriva evaziunii fiscale. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste progrese vor fi suficiente pentru a acoperi golurile bugetare și pentru a susține promisiunile guvernamentale.
Concluzii provizorii
Declarațiile ministrului Tánczos Barna reflectă o intenție clară de a impune o disciplină bugetară și de a evita majorările de taxe. Totuși, provocările economice și sociale ale României ridică semne de întrebare asupra fezabilității acestor planuri. Într-un context marcat de presiuni bugetare, angajamente sociale și un mediu economic incert, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor deveni realitate sau vor rămâne simple exerciții de retorică politică.
