Promisiuni ambițioase sau iluzii ecologice? Ministerul Mediului și planul pentru 1.000 de RVM-uri pe an
Ministerul Mediului a anunțat lansarea unui program național de finanțare pentru automatele de preluare a ambalajelor (RVM-uri), cu obiectivul de a instala 1.000 de astfel de puncte de colectare anual, începând din 2025. Această inițiativă face parte dintr-un plan mai amplu al coaliției PSD-PNL-UDMR-Minorități, care include măsuri pentru stoparea introducerii ilegale de deșeuri și eficientizarea reciclării. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor fi susținute de acțiuni concrete și rezultate măsurabile.
Un alt punct central al programului este reconfigurarea sistemului de identificare și urmărire a deșeurilor transfrontaliere, în contextul aderării României la spațiul Schengen. Ministerul susține că noul sistem va monitoriza transporturile de deșeuri reciclabile până la stațiile de reciclare, prevenind introducerea ilegală a deșeurilor. Totuși, scepticismul persistă, având în vedere istoricul deficiențelor în gestionarea deșeurilor din România.
Legislație de mediu: între ambiție și implementare
Pe frontul legislativ, Ministerul Mediului intenționează să adopte, în primele șase luni ale anului 2025, o lege a ariilor naturale protejate. Aceasta ar urma să includă mecanisme clare pentru creșterea nivelului de non-intervenție în parcurile naționale, conform recomandărilor Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). De asemenea, o nouă lege privind administrarea spațiilor verzi este planificată pentru aceeași perioadă.
Deși aceste inițiative par promițătoare, implementarea lor efectivă ridică semne de întrebare. România are un istoric de întârzieri și eșecuri în aplicarea legislației de mediu, iar succesul acestor măsuri va depinde de alocarea resurselor și de voința politică reală.
Finanțare și priorități: promisiuni sau realitate?
Ministerul Mediului își propune să mențină sursele de finanțare pentru Fondul pentru Mediu, inclusiv păstrarea unui procent de 47% din veniturile obținute din licitațiile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Aceste fonduri ar urma să sprijine proiecte de eficiență energetică, reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice.
În plus, programul de guvernare include permanentizarea Programului Național de Împăduriri, cu un buget de 500 de milioane de euro, și lansarea unui Program Național pentru Curățarea Apelor și Pădurilor, cu un impact bugetar minim de 50 de milioane de lei anual. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste alocări financiare vor fi suficiente pentru a face față provocărilor de mediu cu care se confruntă România.
Monitorizarea carnivorelor mari: știință sau spectacol?
Un alt obiectiv al Ministerului este evaluarea populației de carnivore mari din România prin metode științifice moderne. Deși această inițiativă este lăudabilă, întrebarea rămâne: cât de riguroase și aplicabile vor fi aceste metode? În trecut, astfel de proiecte au fost criticate pentru lipsa de transparență și rezultate concrete.
În concluzie, deși planurile Ministerului Mediului par ambițioase, implementarea lor efectivă și impactul real asupra problemelor de mediu din România rămân incertitudini majore. Fără o monitorizare strictă și o alocare adecvată a resurselor, aceste inițiative riscă să rămână doar pe hârtie.
