Marcel Ciolacu și promisiunile fiscale: între austeritate și investiții
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent măsuri fiscal-bugetare menite să reducă cheltuielile statului cu 19 miliarde de lei, echivalentul a 1% din PIB. Aceste măsuri, parte a unei ordonanțe controversate, au fost discutate în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, unde patronatele au subliniat necesitatea lor, dar au cerut și acțiuni mai ferme împotriva evaziunii fiscale.
Într-un comunicat de presă, prim-ministrul a reiterat angajamentul Guvernului de a asigura stabilitatea economică și de a gestiona resursele țării cu responsabilitate. Accentul, potrivit declarațiilor sale, va fi pus pe îmbunătățirea calității vieții pentru cetățenii cu venituri reduse și pe susținerea investițiilor, toate acestea în contextul unui control strict al cheltuielilor publice.
Înghețarea pensiilor și salariilor: o decizie inevitabilă?
Guvernul Ciolacu 2 urmează să aprobe ordonanța care prevede înghețarea pensiilor, salariilor bugetarilor, alocațiilor și ajutoarelor sociale pentru anul 2025. Deși măsura este justificată prin necesitatea reducerii cheltuielilor, impactul asupra populației rămâne un subiect sensibil. În același timp, premierul a subliniat că investițiile și cheltuielile esențiale, cum ar fi majorările salariale din sectorul bugetar, vor reprezenta 3,92% din PIB în 2024, adică aproximativ 69 de miliarde de lei.
Reprezentanții patronatelor au susținut că limitarea cheltuielilor statului este crucială, dar au cerut măsuri mai eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale, un fenomen care continuă să afecteze grav bugetul național.
Stabilitate economică sau austeritate mascată?
Declarațiile premierului Ciolacu reflectă o strategie guvernamentală care încearcă să echilibreze austeritatea cu investițiile. Totuși, înghețarea beneficiilor sociale și a salariilor ridică întrebări cu privire la impactul real asupra populației, în special asupra celor mai vulnerabili. În timp ce Guvernul promite stabilitate economică, măsurile propuse ar putea genera nemulțumiri sociale și economice pe termen lung.
În acest context, rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor reuși să atingă obiectivele declarate, fără a compromite bunăstarea cetățenilor. Dialogul cu patronatele și sindicatele va fi esențial pentru a naviga prin aceste provocări economice complexe.
