Kelemen Hunor: Un jucător la loto sau un candidat cu viziune?
Kelemen Hunor, liderul UDMR, și-a depus pentru a patra oară candidatura pentru funcția de președinte al României, susținând că nu este un simplu jucător la loto care speră la un câștig personal. În schimb, el afirmă că își propune să evidențieze problemele reale ale României, indiferent de etnie. Însă, oare această abordare este suficientă pentru a aduce schimbarea necesară în societate?
Impozitul progresiv: o catastrofă pentru România?
Kelemen Hunor se opune vehement ideii de impozit progresiv, susținând că ar fi o catastrofă pentru România. El argumentează că o astfel de schimbare ar diminua atractivitatea mediului de afaceri și ar afecta creșterea economică. În plus, el subliniază că România nu dispune de un sistem digital adecvat pentru a introduce impozitul progresiv și nici de posibilitatea de a calcula corect venitul global. Însă, aceste argumente sunt suficiente pentru a respinge ideea de impozit progresiv sau ar trebui să ne întrebăm dacă această abordare nu ascunde de fapt o rezistență la schimbare?
Deficitul bugetar și risipa în administrația centrală
Liderul UDMR evidențiază necesitatea reducerii deficitului bugetar și a risipei din administrația centrală. El critică creșterea numărului de funcționari publici și lipsa serviciilor oferite de stat. În plus, el susține că taxa pe muncă trebuie redusă și că colectarea impozitelor ar trebui să fie o prioritate pentru Guvern. Însă, aceste propuneri sunt realiste și fezabile sau reprezintă doar promisiuni electorale?
Reforma administrativă: o necesitate sau un capriciu?
Kelemen Hunor susține că este necesară o reformă administrativă, dar aceasta nu se poate face în birou, cu formule și calcule unitare. El subliniază că reforma trebuie să aibă în centru cetățeanul, nu instituțiile statului sau funcționarii. Însă, această viziune este suficient de clară și detaliată pentru a aduce schimbările necesare în administrația publică?
Căsătoriile LGBT: o problemă de legislație sau de mentalitate?
În ceea ce privește căsătoriile LGBT, Kelemen Hunor susține că legislația actuală este corectă și că instituția căsătoriei trebuie să rămână între un bărbat și o femeie. El sugerează că pentru alte forme de parteneriat se pot găsi soluții juridice. Însă, această abordare nu pune sub semnul întrebării drepturile și libertățile individuale ale cetățenilor?
Sursa: Antena 3