Ilie Bolojan și reforma administrativă: între eficiență și controverse
Ilie Bolojan, președintele Senatului, continuă să atragă atenția prin măsurile sale radicale de reducere a personalului în instituțiile publice. Declarațiile recente ale acestuia, conform cărora Senatul va funcționa „bine mersi” după disponibilizări, au stârnit atât aprecieri, cât și critici. Bolojan susține că deciziile sale nu sunt dictate de dorința de imagine, ci de o „credință” în eficiența administrativă, exemplificând cu experiențele sale anterioare din Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor.
În cadrul unui interviu, liderul PNL a subliniat necesitatea unei analize riguroase a muncii prestate de angajații din sectorul public, punând accent pe corectitudinea și legalitatea procedurilor de reorganizare. Potrivit acestuia, reducerea personalului nu doar că optimizează funcționarea instituțiilor, dar și eliberează resurse financiare care pot fi redirecționate către investiții esențiale, cum ar fi infrastructura sau sănătatea.
Reduceri masive de personal: o soluție sau o problemă?
În timpul mandatului său la Primăria Oradea, Bolojan a redus numărul angajaților cu aproximativ 30%, iar la Consiliul Județean Bihor, cu 40%. Deși aceste măsuri au generat procese în instanță, președintele Senatului afirmă că 90% dintre acestea au fost câștigate. Totuși, el recunoaște că au existat și cazuri pierdute, dar consideră că impactul economic pozitiv al acestor reduceri justifică deciziile luate.
Bolojan a explicat că menținerea unor angajați care nu contribuie semnificativ la activitatea instituțiilor ar fi fost o risipă de resurse. În schimb, economiile realizate prin reducerea personalului au fost utilizate pentru proiecte de dezvoltare, accelerând schimbările în comunitățile locale. Această abordare, spune el, demonstrează că administrația poate funcționa eficient cu un număr mai mic de angajați, dacă aceștia sunt selectați pe baza unor criterii clare și corecte.
Administrația publică: între realități și percepții
Ilie Bolojan a criticat tendința de a transforma administrația publică într-un „refugiu” pentru forța de muncă, subliniind importanța unei dimensionări corecte a personalului. El a argumentat că cheltuielile mari de funcționare afectează negativ capacitatea administrației de a investi în proiecte care să aducă beneficii directe cetățenilor. În opinia sa, o administrație eficientă trebuie să prioritizeze investițiile în detrimentul costurilor operaționale excesive.
Deși economiile anuale rezultate din aceste măsuri pot părea nesemnificative, Bolojan a evidențiat că, pe termen lung, acumularea acestor sume poate susține proiecte majore de infrastructură sau modernizare. Astfel, el consideră că deciziile de reducere a personalului nu sunt doar o chestiune de eficiență economică, ci și un semnal de responsabilitate față de contribuabili.
Un model controversat, dar replicabil?
Experiențele lui Ilie Bolojan la Oradea și Bihor sunt adesea prezentate ca exemple de bune practici în administrația publică. Totuși, criticii săi susțin că aceste măsuri pot avea efecte negative asupra moralului angajaților și asupra calității serviciilor publice. În plus, procesele intentate de foștii angajați ridică întrebări cu privire la legalitatea și etica unor astfel de decizii.
Cu toate acestea, Bolojan rămâne ferm în convingerile sale, argumentând că reforma administrativă este esențială pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a instituțiilor publice. El consideră că succesul său în implementarea acestor măsuri demonstrează că schimbarea este posibilă, chiar și în fața rezistenței și a controverselor.