Ilie Bolojan și dezvăluirile despre Cotroceni: un portret al formalismului exagerat
Preluarea mandatului de președinte interimar al României de către Ilie Bolojan a adus în prim-plan detalii surprinzătoare despre atmosfera de la Palatul Cotroceni. Într-un interviu recent, Bolojan a relatat despre obiceiurile rigide și formalismul exagerat care marcau interacțiunile din cadrul instituției. Angajații săreau în picioare la vederea fostului președinte Klaus Iohannis și îl adresau cu titlul de „Excelența Sa”, un gest pe care Bolojan l-a calificat drept „exagerat”.
Acest tip de comportament, descris de Bolojan ca fiind „crispare”, reflectă o cultură instituțională rigidă, care pare să fi fost cultivată în timpul mandatului lui Iohannis. Președintele interimar a declarat că a încercat să detensioneze atmosfera, încurajând angajații să își vadă de activitățile lor fără a recurge la astfel de gesturi ceremoniale. „Stați liniștiți, lucrați, vedeți-vă de treabă”, le-a transmis Bolojan, subliniind că preferă o abordare mai pragmatică și mai puțin teatrală.
O tranziție „civilizată”, dar fără continuitate
În ceea ce privește relația cu predecesorul său, Bolojan a descris o colaborare instituțională limitată. Înainte de demisia lui Iohannis, cei doi au avut o discuție despre problemele curente, iar transferul de responsabilități a fost caracterizat drept „bun” și „civilizat”. Cu toate acestea, Bolojan a recunoscut că nu a mai avut nicio colaborare cu Iohannis după preluarea mandatului.
Această ruptură în comunicare ridică întrebări despre continuitatea și eficiența tranziției între administrații. Deși Bolojan a subliniat că a fost îngrijorat de complexitatea funcției, el a declarat că s-a adaptat „din mers” și a evidențiat necesitatea unei guvernări stabile și reformatoare.
Formalismul versus performanța: o dilemă instituțională
Declarațiile lui Bolojan scot în evidență o tensiune între formalismul excesiv și nevoia de eficiență instituțională. În timp ce fostul președinte Iohannis pare să fi favorizat o atmosferă de reverență și protocol rigid, Bolojan a adoptat o abordare mai relaxată, punând accent pe ordine și performanță. Această schimbare de paradigmă ridică întrebări despre impactul culturii organizaționale asupra funcționării instituțiilor publice.
Într-un context politic marcat de instabilitate, mărturisirile lui Bolojan oferă o perspectivă valoroasă asupra dinamicii interne de la Cotroceni. Ele evidențiază nu doar provocările tranziției, ci și necesitatea unei schimbări de mentalitate care să prioritizeze eficiența și profesionalismul în detrimentul formalismului gol de conținut.
