Fuga bugetarilor după salarii mai mari
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a adus în discuție o problemă care devine din ce în ce mai acută în cadrul administrației publice: angajații din ministerul său aleg, din motive financiare, să se transfere la alte ministere unde sporurile salariale sunt considerabil mai mari. Într-o recentă ședință de guvern, acesta a subliniat situația îngrijorătoare, evidențiind că diferențele salariale influențează stabilitatea resurselor umane din ministere cheie.
În însemnările sale, Cseke a specificat că la ministere precum Ministerul Fondurilor Europene sau Ministerul Transporturilor, stimulentele salariale pot ajunge la 30% din salariul de bază. În contrast, angajații Ministerului Finanțelor sau Ministerului Muncii beneficiază de stimulente de până la 40%, care pot fi completate cu un spor suplimentar de 25% din salariu, ceea ce creează un context competitiv extrem de atrăgător pentru bugetari.
Ministrul a evidențiat că această tendință de migrație profesională nu afectează doar moralul angajaților rămași, ci creează și riscuri semnificative pentru proiectele cu finanțare externă, care se bazează pe continuitatea echipelor specializate. Din acest motiv, Cseke Attila face apel la Guvern pentru a adopta cu celeritate noua lege a salarizării bugetare, care ar trebui să uniformizeze diferențele salariale existente.
Alături de ministru, alți oficiali, precum Diana Buzoianu, ministrul Mediului, au susținut necesitatea urgentării acestei legislații, reclamând situații absurde în care angajați din ministerul său câștigă salarii superioare celui al ministrului. În aceeași notă, Dragoș Pâslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a reclamat faptul că indemnizația sa nu a mai fost majorată din anul 2017, deși se ridică la aproximativ 12.000 lei.
Legea salarizării bugetare, care ar putea aduce noi majorări salariale, este așteptată să fie adoptată în vara anului curent. Aceasta este un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și preconizează că sporurile bugetarilor nu ar trebui să depășească 20%. Totuși, planul fiscal stipulează că aplicarea acestei legi trebuie corelată cu atingerea unui deficit bugetar de 5% din PIB, ceea ce ridică întrebări asupra rapidității cu care se vor materializa aceste reforme salariale.
