Extrema dreaptă: o amenințare reală pentru democrație
Într-un context global marcat de instabilitate politică și socială, directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, atrage atenția asupra unei probleme care a luat amploare într-un mod alarmant: recrudescența extremei drepte. Potrivit acestuia, fenomenul a atins un nivel fără precedent în ultimele opt decenii, punând în pericol valorile democratice atât în România, cât și în Europa și Statele Unite.
Florian subliniază că, în timp ce dezbaterile publice se concentrează adesea pe subiecte precum rețelele de socializare sau alte platforme digitale, adevărata amenințare vine din ascensiunea ideologiilor extremiste. Acestea nu doar că exploatează nemulțumirile sociale, dar reușesc să mobilizeze segmente semnificative ale populației, creând un climat de polarizare și intoleranță.
O lipsă de reacție din partea partidelor mainstream
Un aspect critic evidențiat de Alexandru Florian este pasivitatea partidelor politice tradiționale în fața acestei amenințări. Între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale anulate de Curtea Constituțională, reacțiile au fost aproape inexistente. În afară de un miting modest organizat în Piața Universității, partidele democratice nu au întreprins acțiuni concrete pentru a contracara influența extremei drepte.
Florian consideră că această lipsă de implicare este nu doar dezamăgitoare, ci și periculoasă. Fără o mobilizare fermă a societății civile, a presei și a partidelor democratice, publicul conservator cu tendințe extremiste va continua să câștige teren, punând în pericol stabilitatea democratică.
Antisemitismul latent și noile teme ale extremei drepte
Un alt punct de îngrijorare este persistența antisemitismului latent în societatea românească, estimat la un procent de 20-25%. Deși mesajele antisemite sunt mai rare decât în trecut, extrema dreaptă a găsit alte teme de mobilizare, precum politicile de gen, migrația sau drepturile comunității LGBT. Aceste subiecte sunt exploatate pentru a alimenta frica și divizarea socială.
În plus, memoria unor figuri controversate din istoria României, precum Ion Antonescu, continuă să fie promovată, ceea ce contribuie la perpetuarea unor atitudini retrograde. Florian avertizează că aceste tendințe nu pot fi ignorate, mai ales în contextul unor evenimente internaționale recente care au amplificat sentimentele antisemite și anti-israeliene.
Curtea Constituțională și întrebările fără răspuns
Decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale a fost un alt subiect abordat de Alexandru Florian. Deși nu contestă conținutul deciziei, acesta ridică întrebări cu privire la momentul în care a fost luată. Florian consideră că întârzierea acestei decizii a generat confuzie și a subminat încrederea în instituțiile democratice.
El subliniază că, pentru a proteja democrația, este esențial ca instituțiile statului să acționeze cu promptitudine și transparență. În absența unei astfel de abordări, riscurile asociate cu ascensiunea extremei drepte vor continua să crească.
Un apel la mobilizare
În concluzie, directorul Institutului „Elie Wiesel” face un apel la mobilizarea societății civile, a presei și a partidelor democratice. Acestea trebuie să devină mult mai active și să colaboreze pentru a contracara influența ideologiilor extremiste. Florian subliniază că doar printr-un efort colectiv se poate asigura funcționarea instituțiilor democratice în spiritul valorilor pe care acestea le reprezintă.
Într-o perioadă marcată de incertitudini și provocări, mesajul său este clar: democrația nu poate fi luată de-a gata. Este nevoie de vigilență, implicare și acțiune pentru a proteja libertățile și drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor.