Blocaj administrativ sau nepăsare? Proiecte vitale pentru sănătate, ținute în stand-by
Într-un context în care sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări majore, acuzațiile aduse de deputatul PSD Alexandru Rogobete împotriva primarului general Nicușor Dan ridică întrebări serioase despre prioritățile administrației locale. Proiectul pentru Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” din București, finanțat prin PNRR, pare să fie blocat de mai bine de un an din cauza lipsei avizelor necesare de la Primăria Capitalei.
Conform declarațiilor lui Rogobete, documentațiile tehnice au fost finalizate, însă lipsa aprobării indicatorilor tehnico-economici a împiedicat semnarea contractului de finanțare. Acest blocaj administrativ este descris ca fiind o consecință a incompetenței și indiferenței edilului, care ar fi refuzat să semneze documentele necesare pentru mai multe proiecte esențiale.
Impactul asupra vieților omenești: un cost prea mare pentru birocrație
Criticile aduse de deputatul PSD sunt deosebit de dure, subliniind că fiecare zi de întârziere înseamnă pierderi de vieți omenești. „Domnule Nicușor Dan, atunci când compasiunea și responsabilitatea dispar, mor oameni. Nu din întâmplare, ci din nepăsare, din cinism, din lipsă de acțiune”, a declarat Rogobete, punând accent pe consecințele tragice ale inacțiunii administrative.
Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” este considerat o instituție de referință pentru tratarea bolilor cardiovasculare în România. Blocarea proiectului de modernizare și extindere a acestuia nu doar că afectează pacienții actuali, dar pune în pericol și viitorul unui sistem medical deja fragil. Într-un oraș precum Bucureștiul, unde infrastructura sanitară este învechită, astfel de întârzieri sunt greu de justificat.
Un semnal de alarmă pentru administrația locală
Rogobete a evidențiat că nu este vorba doar despre un proiect izolat. Conform acestuia, peste cinci programe vitale sunt blocate din motive similare, iar fondurile alocate prin PNRR riscă să fie pierdute. Aceste acuzații ridică întrebări serioase despre capacitatea administrației locale de a gestiona proiecte de importanță strategică pentru sănătatea publică.
„Bucureștiul sângerează, iar sângele curge în tăcerea rece a birourilor dumneavoastră”, a concluzionat deputatul, cerând primarului să prioritizeze viețile oamenilor în fața birocrației. Acest apel vine într-un moment critic, în care fiecare decizie administrativă poate avea consecințe directe asupra sănătății și bunăstării cetățenilor.
O problemă sistemică sau un caz izolat?
Acest incident scoate la iveală o problemă mai amplă legată de modul în care administrațiile locale gestionează proiectele finanțate prin fonduri europene. Lipsa de coordonare, întârzierile birocratice și prioritățile greșit alese sunt doar câteva dintre obstacolele care împiedică implementarea unor inițiative esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii medicale.
În timp ce acuzațiile lui Rogobete aduc în prim-plan responsabilitatea personală a primarului Nicușor Dan, ele ridică și întrebări mai largi despre eficiența și transparența proceselor administrative din România. Într-un sistem în care viețile oamenilor depind de rapiditatea și eficiența deciziilor politice, astfel de întârzieri sunt inacceptabile.
